Banca Centrala Europeana va ramane de la vara fara unul din oamenii de baza

Banca Centrala Europeana va pierde unul dintre cei mai importanti oameni din staff-ul administrativ, economistul-sef Otmar Issing.

Hotelul Frankfurter Hof din Frankfurt, capitala financiara a Germaniei, a gazduit recent colocviul organizat in onoarea lui Otmar Issing, economistul-sef al Bancii Centrale Europene. Intrunirea a fost organizata intrucat in luna mai Issing va demisiona din functia pe care a ocupat-o timp de opt ani.

Otmar Issing a jucat un rol important in cadrul Bancii Centrale Europene inca din momentul fondarii ei, la sfarsitul anilor ''90. In ultimii opt ani, acesta a coordonat toate strategiile economice pe care le-a aplicat BCE, inclusiv trecerea la o moneda mai puternica si mai stabila, euro. "Economistul-sef al BCE a facut aceasta schimbare posibila", spune Adam Posen de la Institutul International de Economie din Washington.

Care va fi totusi efectul plecarii sale? Este putin probabil ca BCE sa treaca printr-o schimbare revolutionara, intrucat este, pana la urma, o institutie bancara.

Plecarea lui Issing reprezinta un moment de importanta majora, atat din punct de vedere economic, cat si istoric. Astfel, se va rupe legatura dintre consiliul executiv al Bancii Centrale si Bundesbank.

Aceasta din urma a reprezentat un model pentru institutia paneuropeana, intrucat in deceniile de dupa al doilea Razboi Mondial, Bundesbank a adoptat o politica monetara atat de puternica, incat a depasit granitele Germaniei.

Otmar Issing a preluat de la aceasta institutie nu numai ideea de castigare a credibilitatii pe piata, ci si aplicarea unui management economic corespunzator.

Economistul-sef al BCE s-a aflat in spatele strategiei de politica monetara a forului european, accentul fiind pus pe agregatele monetare, ca M3.

Adoptarea unor masuri revolutionare de catre Banca Centrala Europeana a determinat distantarea ei de prototipul celorlalte banci. Decizia de a stabili rata dobanzii la 2,5% a evidentiat dezvoltarea rapida a politicilor monetare si a avertismentelor pe care banca le facuse referitor la inflatie.

In cadrul colocviului de la hotelul Frankfurter Hof, Jean Claude Trichet, presedintele BCE, a anuntat ca plecarea lui Issing nu va determina un dezechilibru al institutiei.

In perioada imediat urmatoare, analistii se asteapta ca strategiile economice sa fie puse la punct de catre actualul presedinte si consiliul care se ocupa de stabilirea ratelor. Viziunea lui Trichet nu va fi foarte diferita de cea a lui Issing, intrucat, in anii ''90, pe cand Trichet lucra la Banca Nationala a Frantei, a abordat o politica asemanatoare cu cea actuala a BCE: accentul pus pe agregatele monetare, introducerea ideii de "stabilitate a preturilor", comparabila cu ceea ce BCE numeste "rata a inflatiei aproape de limita".

Dupa cum afirma Charles Goodhart, profesor emerit la Scoala Economica din Londra, "s-ar putea ca acesta sa fie cel mai nepotrivit moment pentru inlaturarea agregatelor monetare".

Referitor la zona euro, el mai crede ca "anul 2006 va fi unul foarte puternic din punct de vedere monetar".

Trichet va continua pe aceeasi linie de pana acum, axandu-se pe continuitate si stabilitate. Orice schimbare ar putea risca credibilitatea pe care BCE a castigat-o in fata publicului si pe pietele financiare in cei sapte ani de la lansarea monedei euro.

Referitor la demisia lui Issing, analistii considera ca organizatii de genul bancilor centrale sunt mult mai puternice decat indivizii. In acest sens, cel mai elocvent exemplu este plecarea lui Alan Greenspan de la conducerea bancii centrale a SUA. "Toata lumea vorbeste despre asemenea plecari, dar piata nu este interesata de asa ceva", spune Adam Posen, care considera ca plecarea lui Issing va avea un efect similar. Cu toate acestea, demisia sa va avea implicatii inerente asupra BCE.

Economistul-sef al BCE a abordat combinarea portofoliului economic cu preocuparea pentru cercetare. Jurgen Stark, vicepresedintele actual al Bundesbank a fost deja ales pentru a prelua functia lui Issing, insa specialistii din Frankfurt se asteapta ca lui Stark sa nu-i fie incredintate in intregime responsabilitatile predecesorului.

Astfel, o parte din responsabilitatile aferente portofoliului economic ii vor fi transferate lui Lucas Papademos, fostul guvernator al Bancii Centrale din Grecia, care actualmente indeplineste functia de vicepresedinte al BCE.

O alternativa ar constitui-o italianul Bini Smaghi, cel mai nou membru in consiliul executiv al grupului austriac Gertrude Tumpel-Gugerell, sau spaniolul Jose Manuel Gonzalez-Paramo.

Analistii sunt de parere ca potentialele schimbari nu fac decat sa reflecte faptul ca BCE a atins un nivel de maturitate. In momentul in care banca a introdus in 1999 politica monetara pentru zona euro, prioritatea era reprezentata de o strategie clara, comunicata in mod eficient.

Informatiile despre economia zonei euro erau vagi, ceea ce a determinat scepticism in ceea ce priveste realizarea acestui proiect. In aceste conditii, Wim Duisenberg, primul presedinte al BCE, i-a dat aceasta atributie lui Otmar Issing, care a reusit in scurt timp sa castige credibilitate in ceea ce priveste acest proiect. Sapte ani mai tarziu, lucrurile stau astfel: banca detine mult mai multe informatii si o intelegere mai buna a economiei din zona euro. Mai mult decat atat, inflatia s-a indepartat doar foarte putin de ceea ce economistii BCE defineau "stabilitate a preturilor".

Analistii considera ca Trichet are un mod de a gandi mult mai interogator decat Duisenberg. Actualul presedinte a avut ideea de a initia contacte directe cu economistii din staff-ul BCE.

Semnele distinctive ale mandatului sau au fost unitatea si consensul, nu doar la nivelul consiliului executiv, dar si in ceea ce priveste inlaturarea barierelor care existau la nivel intern in cadrul Euroturnului din Frankfurt. Astfel, in momentul de fata, membrii consiliului executiv sunt capabili de a-si asuma responsabilitati care nu sunt caracteristice departamentului din care fac parte.

Totodata, Trichet a inteles importanta unei strategii puternice de comunicare si a condus banca in diverse lupte politice. In afara de apararea independentei Bancii Centrale, a sustinut reforma structurala europeana si introducerea normelor fiscale ale Uniunii Europene. In mod tacit, Trichet a coordonat studii referitoare la structurile interne ale BCE.

De asemenea, in momentul de fata, presedintele BCE a castigat mai multa incredere in sine, ceea ce ii permite sa abordeze in discutiile publice subiecte pe care pana acum le-ar fi evitat. Astfel, luna trecuta s-a axat pe esecul UE in incercarea de a liberaliza industria serviciilor.

Discutiile recente la nivel intern au privit modul in care poate fi controlata inflatia si efectele uniunii monetare asupra dezvoltarii reformelor economice pentru a reduce somajul in masa. Jean-Claude Trichet isi manifesta interesul pentru ideea de "dezinflatie competitiva", care implica o competitivitate internationala pentru a reduce costurile salariale.

Idei care pana acum erau considerate tabu incep sa fie puse in discutie. Un exemplu edificator in acest sens il constituie "decalajele de productie", care reliefeaza cat de adecvate sunt politicile monetare aplicate. Otmar Issing a declarat ca aceste idei sunt prea vagi si nu au o sustinere puternica in date. Cu toate acestea, Papademos este interesat de dezvoltarea acestor concepte.

Membrii consiliului executiv adera la pozitia lui Issing in ceea ce priveste politica monetara, in conditiile in care economistul-sef a coordonat o serie de studii referitoare la acest aspect. De asemenea, analiza BCE asupra politicii monetare este foarte complexa.

Cu toate acestea, efectele inovatiilor financiare si ale abordarii corecte a preturilor activelor inca mai uimesc BCE. Analistii din Frankfurt se asteapta ca pe viitor sa se adopte o pozitie care sa se axeze pe economie, prin care sa se explice cresterea creditelor si dezechilibrul economic creat de ratele scazute la dobanzi.

In timp, o asemenea abordare va modela politica actuala, determinand abandonarea imaginii de "vultur", pe care BCE si-a creat-o.

Pentru politicieni, oameni care depun bani in banca si investitori cea mai importanta problema o reprezinta ratele dobanzilor. Analistii preconizeaza ca in luna iunie, dupa plecarea lui Issing, va avea loc o crestere a acestor rate.