Aurul din adancuri a produs primii miliardari de suprafata

Sosirea companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) in Muntii Apuseni a dus la aparitia unei adevarate clase sociale in zona: miliardarii de aur. Acestia sunt cei care si-au vandut proprietatile investitorului strain pe sume bune, si-au cumparat o casa noua, o masina straina sau au ales sa se mute in localitatile din apropiere.

Exodul populatiei stramutate de la Rosia Montana a "aruncat in aer" preturile locuintelor si terenurilor din zona. Spre exemplu, in municipiul Alba Iulia, pretul unei garsoniere variaza intre 15.000 si 20.000 de euro, iar un apartament cu trei camere intr-o zona periferica ajunge in medie la 30-35 de mii de euro, rivalizand cu preturile locuintelor din orasele mari precum Bucuresti, Cluj-Napoca sau Timisoara. La fel s-a intamplat si cu pretul terenurilor din municipiu, pretul acestora in intravilan fiind cifrate undeva intre 10 si 50 de euro.

Directorul Departamentului de Dezvoltare Comunitara din cadrul RMGC, Liviu Popa, a declarat ca in prezent, din cele aproape 1.000 de proprietati aflate in zona de impact in care ar urma sa fie realizata noua exploatare miniera, 36% au fost cumparate de companie. Pentru fiecare proprietate in parte investitorul a platit, conform afirmatiilor lui Liviu Popa, intre 20.000 si 80.000 de dolari, dar au fost si cazuri in care casele au fost vandute pentru sume de peste 100.000 de dolari.

"Compensatiile au fost acordate dupa o grila agreata de Banca Mondiala, iar fiecare proprietar a avut posibilitatea de a-si negocia direct pretul proprietatii", a mai spus Liviu Popa.

La Rosia Montana, aproape totul este de vanzare, de la case, magazii, cotete de animale, terenuri si pana la pomii din gradina (pentru un prun, compania plateste 1,5 milioane de lei, iar pentru un nuc de doua ori mai mult). Au existat si inventivi care peste noapte si-au pus geamuri la grajdurile animalelor, incercand sa le vanda drept case, sau au plantat in gradina cateva sute de pomi. Amintind de acestia, reprezentantii companiei zambesc si sustin ca nu au "muscat" momeala.

Liviu Popa a mai declarat ca pana in prezent Rosia Montana Gold Corporation a platit despagubiri de peste 7 milioane de dolari, oferind compensatii financiare chiar si pentru cei care au avut diferite afaceri in zona. Au fost analizate veniturile si cheltuielile celui stramutat, iar acolo unde castigul s-a dovedit real, compania a oferit apoi despagubiri reprezentand de cinci ori cifra de afaceri a solicitantului.

"Cea mai moderna comuna din tara"

Reprezentantii Rosia Montana Gold Corporation au anuntat oficial, la inceputul lui martie, inceperea constructiei la noua localitate Rosia Montana din judetul Alba. Noua localitate va fi amplasata in zona Piatra Alba, in vecinatatea actualei localitati, iar aici va fi stramutata populatia afectata de investitia pe care RMGC intentioneaza sa o realizeze in zona.

Managerul Departamentului Constructii din cadrul RMGC, John Bond, a declarat ca in prima faza s-a inceput constructia drumului de acces spre noua localitate, situata la aproape un kilometru distanta de limita actualei comune. Drumul va avea o latime carosabila de 5,5 metri si va lega Noua Rosia Montana cu DJ 742 si DN 75. John Bond a precizat ca odata cu terminarea lucrarilor de infrastructura, in sapte-opt luni va incepe constructia propriu-zisa a caselor pentru populatia care va fi stramutata din zona afectata de exploatarea miniera. "Noua comuna va fi cea mai moderna din Romania. Vom construi cladirile administratiei, o scoala, sediul politiei si al pompierilor, un cimitir si o capela, iar in interiorul localitatii vor exista strazi asfaltate. Vor fi construite patru biserici pentru confesiunile existente si casele pentru populatie, noii locatari avand de ales dintre 16 modele de cladire", a spus John Bond.

Reprezentantii RMGC promit ca noua localitate va avea o infrastructura moderna, un sistem nou de alimentare cu apa si energie electrica, iar lucrarile vor fi terminate pana in 2005.

Primarul localitatii Rosia Montana, Virgil Narita, a declarat ca va fi unul dintre primii locuitori care se va muta in noua localitate. "Imi voi vinde casa pe care o detin in prezent si imi voi construi o alta in noua localitate", a marturisit Virgil Narita. El a mai precizat ca la nivelul comunei a fost realizat un sondaj care a relevat faptul ca 86% din populatie este de acord cu noua investitie, iar opozantii sunt mult mai putini, in mare parte cu diverse interese materiale.

O investitie de risc

Pe cat de rapid merg lucrurile in privinta stramutarii localnicilor, pe atat de lent avanseaza insa in privinta proiectului minier propriu-zis. Compania canadiana Gabriel Resources, actionarul majoritar al RMGC, a anuntat in februarie ca ar putea amana cu cateva luni prezentarea studiului de impact asupra mediului, fara de care Guvernul nu va aproba proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana. Este a doua amanare, dupa ce compania anuntase in septembrie 2003 ca va termina studiul in sase saptamani, iar in decembrie vorbea de martie 2004.

Intre timp, controversele pe marginea proiectului s-au inmultit, iar taberele pro si contra au capatat tot mai multi adepti. Comunitatile locale, grupari ecologiste, arheologi, istorici, Academia Romana, Biserica Ortodoxa Romana, parlamentari europeni si analisti economici si-au dat cu parerea pe rand sau au fost solicitati sa se implice in disputa, in incercarea de a influenta Guvernul sa decida soarta zonei Rosia Montana.

Pentru a se apara, in primul rand, de acuzatia ca excavarea zonei ar distruge siturile arheologice din perioada romana, managerul Rosia Montana Gold Corporation, Richard Hill, declara ca firma a investit pana acum circa 40 de milioane de dolari numai in cercetari arheologice si in descarcarea zonei de sarcina arheologica. Richard Hill a precizat ca aceste cercetari, finantate de RMGC, reprezinta cel mai mare program de cercetare arheologica realizat in Romania. Programul, denumit "Alburnus Maior", dupa numele antic al localitatii Rosia Montana, ar urma sa se desfasoare pe toata durata de viata a exploatarii miniere si sa implice specialisti in arheologie din tara si de la universitati din strainatate.

Totusi, lucrurile bat pasul pe loc, ceea ce a inceput sa-i ingrijoreze pe canadieni. Hill recunoaste ca extractia aurului, inclusiv exploatarea zacamantului de la Rosia Montana, reprezinta intotdeauna o investitie de risc. "Eu cred ca acest zacamant poate fi exploatat profitabil, dar numai daca se face la o scara foarte mare, pentru a obtine un profit maxim din acesta schema economica a proiectului. Orice intarziere in derularea proiectului inseamna bani. Problema este ca fiecare dolar cheltuit pana acum la Rosia Montana este un dolar pe care un investitor l-a riscat. Sigur, nu l-ar fi investit daca nu s-a gandit ca exista o sansa sa aiba profit. in schimb, daca noi nu vom reusi sa-i convingem ca banii lor sunt bine investiti aici, atunci ei vor investi in SUA, Noua Zeelanda sau in alta parte. Acesta ar fi unul dintre riscurile cele mai mari pentru noi", a spus Richard Hill.

Richard Hill sustine cu tarie ca acest zacamant poate fi exploatat profitabil. "Dupa calculele facute, investitiile de pana acum ar fi amortizate in circa 3-4 ani, tinandu-se cont de costurile echipamentelor folosite si de un pret de referinta al aurului de 350 de dolari/uncie. In prezent, pretul pe piata este de 405 de dolari/uncia de aur, dar se preconizeaza ca la sfarsitul acestui an sa ajunga la un pret intre 500 si 550 de dolari", afirma managerul RMGC.

La ora actuala, zacamantul auro-argintifer de la Rosia Montana este exploatat in continuare de compania de stat Minvest Deva, prin Exploatarea Miniera RosiaMin. Sorin Babut, liderul de sindicat din cadrul exploatarii miniere, a declarat ca in prezent la mina de stat mai lucreaza aproape 500 de persoane, din care doar 58 in cariera pe trei schimburi.

"Am incheiat un protocol cu Rosia Montana Gold Corporation, prin care aceasta se angajeaza ca va prelua tot personalul din cadrul exploatarii. Pot sa va spun ca in prezent lucram cu tehnologie invechita, la nivelul anilor '60 si de aceea este nevoie de o investitie. In fiecare an statul roman subventioneaza exploatarea miniera de la Rosia Montana cu circa 3 milioane de dolari. Acum, cu tehnologia pe care o avem, noi obtinem 1,2 grame de aur dintr-o tona de minereu", a spus Sorin Babut.

Specialistii in mediu din RMGC sustin ca actuala exploatare miniera de stat este extrem de poluanta. Din cauza activitatii miniere, in cele 140 de kilometri de galerii, dar si din cariere se formeaza ape acide care se deverseaza direct in raul Rosia Montana si apoi prin intermediul Abrudelului, un alt rau din zona, ajung in Aries.

Amintiri de la Baia Mare

Cat de poluanta ar fi insa exploatarea miniera facuta de canadieni? Managerul pe probleme de mediu al RMGC, John Aston, estimeaza ca exploatarea efectiva ar putea incepe la inceputul anului 2007, iar zacamintele din zona vor fi exploatate prin metode conventionale in cariera, aceasta fiind proiectata pentru a extrage in medie 13 milioane de tone de minereu pe an, avand astfel o productie anuala de 550.000 de uncii de aur (aproape 16 tone) si 2,6 milioane de uncii de argint.

"Minereul se concaseaza si trece in circuitul de macinare, unde se transforma in slam. Apoi urmeaza procedeul de lesiere CIL pentru extractia aurului si argintului. Astfel de instalatii pentru extractia aurului, care utilizeaza procesul de cianurare, exista in intreaga lume. Dupa ce aurul a fost extras, cea mai mare parte a apei continuta in sterilul rezultat este recuperata. Din uzina de preparare, sterilul este deversat in iazul de decantare, numai dupa ce a fost tratat in instalatia de distrugere a cianurii si doar dupa ce s-a verificat nivelul cianurii ramase", a explicat John Aston modul in care se desfasoara procedeul de extractie a aurului. El a mai precizat ca in sterilul care ramane, nivelul cianurii va atinge valori mai mici decat cele admise de legislatia in domeniu din Uniunea Europeana sau SUA, valori care sunt considerate sigure.

Totusi, folosirea acestui procedeu extrem de poluant si periculos a oferit motivul unor comparatii cu poluarea acidentala cu cianuri de la Baia Mare, caz care a creat o reticenta in randurile opiniei publice fata de folosirea procedeului de cianurare in minerit. Folosirea cianurilor este si principalul argument pe care organizatiile ecologiste din Romania si din strainatate il aduc impotriva proiectului exploatarii de la Rosia Montana.

"Nu este corect sa se faca o paralela intre cele doua proiecte, respectiv Rosia Montana si Baia Mare. La Baia Mare nu a existat o instalatie de distrugere a cianurii, cum va fi la Rosia Montana, si din acest motiv s-a atins o valoare mare a concentratiei de cianura in iazul de decantare", sustine John Aston.

Reprezentantii RMGC sustin ca la Rosia Montana iazul de decantare va fi unul din putinele din lume construite direct pe roca, consultantul precizand ca acest iaz va rezista inclusiv la cutremure de 8 grade pe scara Richter. Suprafata lui va fi de aprope 250 de hectare, iar la constructia sa vor fi folosite peste 50 de milioane de tone de roca fiind realizat de Montgomery Watson Harza, o companie americana ce a construit peste 50% din barajele de acest gen din intreaga lume.

John Aston a precizat ca investitorul a luat in calcul si eventualele riscuri legate de transportul cianurilor in zona. Astfel, manevrarea cianurilor va fi efectuata doar de companii autorizate, iar substanta va fi transportata doar in stare solida si ambalata in containere speciale, etanse, pana la locul de utilizare.

John Aston a declarat ca RMGC va cheltui peste 250 de milioane de dolari pentru rezolvarea actualelor probleme de mediu din Rosia Montana, precum si pentru ecologizarea ulterioara a zonei in care se va desfasura noua exploatare.

O disputa din ce in ce mai aprinsa

Investitia de la Rosia Montana din judetul Alba a impartit in timp localnicii in doua tabere: opozantii proiectului (Asociatia Aurarilor Alburnus Maior, sprijinita de diferite ONG ecologiste din tara si strainatate) si Organizatia Pro Rosia Montana, formata din populatia care sprijina investitia.

Opozantii, membrii Alburnus Maior, sustin ca proiectul noii exploatari miniere propus de Rosia Montana Gold Corporation ar avea un impact negativ asupra mediului, dar si asupra populatiei care va fi stramutata, locuitorii urmand "sa fie dezradacinati". Acestia aseamana Rosia Montana cu Baia Mare, deoarece aici va fi folosit in extractia aurului procedeul de cianurare.

Presedintele Asociatiei Alburnus Maior, Eugen David, sustine ca organizatia pe care o conduce, infiintata in septembrie 2000, reprezinta interesele a peste 300 de familii din comuna Rosia Montana si ale altor 100 de familii din comuna Bucium. Eugen David spune ca majoritatea membrilor asociatiei sunt agricultori de subzistenta si multi au lucrat si in sectorul minier.

"Amanarea repetata a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul propus de Gabriel Resources este o reconfirmare simpla, dar clara ca Gabriel este de mult timp in moarte clinica. Mai mult, amanarea va creste semnificativ costurile acestui proiect amatoricesc. Este acum mai mult ca niciodata momentul ca toti factorii de decizie implicati sa constientizeze costurile umane cauzate deja de programul lui Gabriel de stramutare involuntara. Bazat pe principiul de drept din UE al <efectului util>, acest program este ilegal si deci poate fi contestat. Aceasta este ceea ce noi, proprietarii din Rosia Montana, vom face. Spre deosebire de Gabriel Resources, noi avem tot timpul la dispozitie", este de parere presedintele Alburnus Maior.

Un punct de vedere opus sustine presedintele Organizatiei Pro Rosia Montana, Andrei Jurca, care declara ca este nevoie de revigorarea mineritului la Rosia Montana, pentru ca in zona nu sunt posibilitati alternative de dezvoltare a economiei. "Este nevoie de o investitie in zona si acesta este parerea majoritatii locuitorilor", sustine Andrei Jurca. Organizatia Pro Rosia Montana are 375 de membri activi, localnici din Rosia Montana.

Altii vor sa amane cu zece ani

In afara de organizatiile ecologiste, in primul rand Greenpeace Romania, care s-au pronuntat impotriva investitiei de la Rosia Montana, Academia Romana a fost poate cel mai inversunat critic al proiectului. In cursul anului trecut, in urma unei analize facute in zona de o comisie a institutiei, Academia Romana a solicitat autoritatilor sa impiedice realizarea acestui proiect, pe motiv ca ar avea "consecinte distrugatoare pentru mediu si amenintatoare pentru colectivitatile umane".

Presedintele Filialei Cluj a Academiei, Ionel Haiduc, considera ca beneficiile potentiale pentru statul roman nu justifica asumarea riscurilor pe care le implica un asemenea proiect. "Exista aspecte juridice legate de compatibilitatea proiectului de la Rosia Montana cu legislatia internationala, in primul rand cu legislatia UE, aspecte tehnologice legate de folosirea cianurii, aspecte sociale legate de stramutarea populatiei din zona. Trebuie sa se ia o hotarare in cunostinta de cauza si tot ce s-a facut pana acum se pare ca a fost foarte pripit". Ionel Haiduc spune ca proiectul ar trebui amanat, pentru ca in circa zece ani vor intra in stadiul de exploatare industriala proceduri de exploatare mult mai putin poluante.

Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, spune ca proiectul de dezvoltare miniera Rosia Montana a fost studiat de membrii Academiei Romane din sectiile de Stiinte Istorice si Arheologie, de Stiinte Biologice, Stiinte Geonomice si Stiinte Chimice, care au incercat sa determine consecintele imediate si pe termen lung ale acestui proiect. "Concluziile lor nu sunt deloc incurajatoare, putem spune chiar ca sunt catastrofale pentru mediul Muntilor Apuseni. Rosia Montana are pentru noi o importanta istorica si una sentimentala, Apusenii reprezentand locul nostru de rezistenta al romanitatii".

Potrivit lui Dan Berindei, presedintele Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie, "proiectul Rosia Montana reprezinta o amenintare a memoriei nationale, ca si, cel putin in parte, a unui tezaur de vestigii apartinand umanitatii. Nadajduim ca el nu va fi concretizat si ca zona Muntilor Apuseni va fi aparata de o iremediabila distrugere".

In replica, Adrian Dascalu, directorul de relatii publice al Rosia Montana Gold Corporation, a precizat ca firma a incercat sa reia discutiile cu membrii Academiei Romane, cu care considera posibil "un schimb constructiv de idei". Principalul argument al RMGC ramane insa tot cel economic: "Pentru Romania, beneficiul se cifreaza in jurul sumei de 2 miliarde de dolari, iar implementarea proiectului ar trimite un semnal pozitiv investitorilor strategici in sectorul minier, care se confrunta in prezent cu grave probleme economice", spune Adrian Dascalu.