As fi putut sa-i spun lui Arafat inca de atunci ca faramitarea pamanturilor nu e buna

Stefan Poenaru este singurul agricultor de meserie prezent in topul primilor zece cultivatori de pamant de la noi. Chiar cu o luna inaintea Revolutiei fusese ales in prezidiul PCR, lucru care, dupa cum spune el, l-a afectat enorm dupa aceea.
A fost in arest la domiciliu timp de aproape o luna dupa Revolutie, pentru ca ar fi fost prieten bun cu fratele lui Ceausescu, care isi facea veacul prin Ialomita. In cele din urma insa a scapat, dupa care s-a apucat de afaceri. Mai intai de comert cu sturioni si icre negre, dupa care cu cereale, pana cand a inceput sa lucreze si pamantul. Acum este unul dintre marii agricultori din Ialomita, inghesuit in stanga de Ioan Niculae, patronul InterAgro, si in dreapta de Broadhurst International, ambele avand active importante in Ialomita. Poenaru spune ca, in cazul in care i se va oferi un pret bun pe afacere, o va vinde, iar banii obtinuti ii va investi in handbal, un sport pe care l-a practicat in tinerete.
Revolutia l-a prins pe picior gresit pe Stefan Poenaru: tocmai capatase o functie importanta in partidul unic, poate si datorita presupusei prietenii pe care, spun unii, o avea cu fratele dictatorului. La momentul festiv al ungerii noilor membri ai conducerii partidului a fost plasat in sala exact in spatele lui Yasser Arafat, presedintele Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), unul dintre invitatii de onoare.
"Am suferit mult din cauza acelei functii pe care o primisem, insa tot timpul dupa aceea m-am gandit sa ma reabilitez profesional si sa fac bani, pentru a putea supravietui. Dupa Revolutie nu am avut nici un leu, pentru ca toate economiile mele le-am investit intr-un apartament in Dorobanti", spune Stefan Poenaru, care actualmente este directorul Agrofam Fetesti, un holding care cultiva 20.000 de hectare de teren.
Ani buni inainte de '89 a fost director la IAS Pietroiu, societate de unde a fost dat afara de muncitori la Revolutie, dar pe care ulterior a reusit s-o cumpere. Pana sa-si reinceapa activitatea in agricultura, Poenaru s-a ocupat o buna perioada de timp cu comertul cu sturioni si icre negre. "Banii i-am facut vanzand peste. Mi-aduc aminte ca prin '92 vandusem la cele mai bune restaurante din Bucuresti 280 de kilograme de icre negre si vreo sase tone de sturioni", spune Poenaru.
In paralel s-a implicat si in comertul cu cereale. "Imi aduc aminte ca prin 1991-1992, cand au fost niste recolte foarte bune, aparuse un surplus de cereale la micii producatori, iar statul nu prea mai era dornic sa le preia", afirma Poenaru.

Primul tractor, cumparat cu 6 milioane
Prin 1993 a inceput activitatea propriu-zisa de productie in agricultura: mai intai pe o suprafata de 140 de hectare si cu un tractor cumparat pe atunci cu 6 milioane de lei. Acum, dupa zece ani, suprafata cultivata de Poenaru atinge 20.000 de hectare, din care 12.000 concesionate de la Agentia Domeniilor Statului (ADS), iar restul in arenda de la tarani.
Poenaru, care are in proprietate doar 25 de hectare de pamant, spune ca nu este interesat sa cumpere pamant: "Fermierul roman nu este tentat sa cumpere teren la ora actuala. Pamantul nu este o investitie pe termen scurt. La varsta mea nu as investi in pamant, dar daca as avea 25-30 de ani as cumpara, pentru ca este o investitie pe termen lung".
Holdingul sau este structurat pe trei domenii: servicii, comert si productie. "Am reusit sa pun la punct un sistem foarte bun de stimulare a angajatilor, in sensul ca acestia primesc 20 de procente din recolta daca profitul este depasit si tot atatea procente daca productia realizata la hectar este mai mare decat cea prognozata. Au fost cazuri cand, in urma acestor stimulente, unii dintre angajati plecau acasa cu camioanele de cereale", sustine Poenaru.
Anul acesta a fost prost, mai ales la grau, unde nu i-au ramas decat vreo 3.000 de hectare din cele 6.000 cultivate. "Anul trecut am crezut ca a fost extrem de prost si ca mai rau de atata nu se poate. Uite ca se poate, insa pentru anul viitor o sa pun 10.000 de hectare cu grau", spune Poenaru.
Pentru zonele calamitate, Agrofam Holding a primit circa 20 de miliarde de lei din asigurari, care reprezinta cam 60% din ceea ce trebuia sa incaseze. Poenaru spune ca agricultura este o afacere buna, in ciuda pesimismului generalizat la ora actuala. "Cei care spun ca in agricultura nu se fac bani fie s-au apucat de ea fara sa fie de meserie, fie au luat pe degeaba societati agricole si acum se asteapta sa se umple de bani", sustine Poenaru.
Cifra de afaceri a grupului sau a atins anul trecut 265 de miliarde de lei, iar pentru acest an estimarile merg catre 300 de miliarde de lei. Valoarea investitiilor s-a cifrat in ultimii ani intre 500.000 si un milion de dolari. Holdingul Agrofam detine doua silozuri cu o capacitate totala de 60.000 de tone, construite dupa tehnologie americana, 30 de autocamioane pentru transport, 88 de tractoare si 6 combine Laverda.
Pentru suprafata concesionata de la ADS, Agrofam Holding plateste o redeventa anuala de 535 de kg cereale/ha si o cantitate sensibil egala pentru pamanturile arendate. Societatea are 2.800 de contracte de arenda incheiate cu proprietarii de pamant pentru o suprafata de 8.000 de hectare. "Procesul de coagulare a terenurilor agricole va continua cu siguranta in urmatorii ani. Legea arendei, dar si circulatia libera a terenurilor vor contribui decisiv la acest proces. Pe de alta parte, decapitalizarea micilor proprietari, precum si spolierea acestora de catre asa-zisii agricultori de succes vor contribui la oprirea faramitarii pamanturilor", sustine Poenaru.
"Noi nu avem o ferma mai mica de 1.000 de hectare sau o sola de pamant mai mica de 100 de hectare. Celor carora le luam in arenda pamanturile le trimitem banii prin posta si suntem mandri ca pana acum nu a plecat nimeni de la noi. Am avut situatii cand ani la rand le-am dat peste contract", spune Poenaru.

Subventiile scot din faliment carciumile satesti
Directorul Agrofam Holding spune ca subventiile anuntate recent de Guvern pentru micii agricultori demonstreaza ca statul are bani, dar ramane de vazut cu cata eficacitate vor fi folositi acesti bani."Acesti bani vor dinamiza activitatea carciumilor din sate si in mod sigur si a buticurilor satesti, care se afla intr-o accentuata stare de faliment", afirma Poenaru.
"Desi subventiile au fost consistente mereu pana acum, indiferent de culoarea politica a celor care s-au aflat la guvernare, marea problema o constituie faptul ca banii nu au fost directionati spre exploatatiile care ies cu productiile lor pe piata. Subventia trebuie dirijata si trebuie acordata in functie de ceea ce isi propune fiecare guvern sa faca: daca vrea sa sustina o productie de plante tehnice, de exemplu, atunci trebuie sa mareasca subventia pentru acestea", e de parere Poenaru.
Guvernul a decis sa acorde 880 de miliarde de lei ca despagubiri pentru persoanele asigurate ale caror terenuri agricole au fost afectate de conditiile meteorologice din acest an, sa aloce o subventie de 4.000 lei pe kilogram la saminta utilizata in campania agricola de toamna si sa asigure o suma de doua milioane de lei pentru fiecare hectar de teren agricol cultivat, pentru o suprafata de pana la 5 hectare. In total este vorba despre un efort bugetar de peste 10.000 de miliarde de lei, care va fi impartit la 4 milioane de agricultori.

"Dupa doi ani foarte prosti, patru foarte buni"
"Sunt convins ca intr-un timp foarte scurt criza graului va fi doar o amintire. Statistica spune ca dupa doi ani nefavorabili urmeaza patru ani foarte buni pentru agricultura", sustine Poenaru.
El apreciaza aparitia Legii creditului agricol, intrata recent in vigoare si la elaborarea careia a contribuit personal, insa spune ca Executivul trebuie sa stabileasca procentul de subventionare a creditului pentru anul agricol care incepe. "Legea este simpla, clara si supla si va contribui, prin subventiile acordate, la diferentierea exploatatiilor viabile de cele neviabile. Pentru inceput, avem nevoie de o perioada mai mare de rambursare a creditului (n.red.: in prezent, aceasta este de un an, dar solicitarile merg catre 14 luni); pentru ca eu ca sa pot lua bani pe baza acestei legi va trebui sa-mi valorific productia pana la 1 octombrie, lucru putin probabil", sustine Poenaru.

3,5 milioane euro din SAPARD pentru irigatii
Agrofam Holding a definitivat documentatia pentru accesarea unui credit de la Agentia SAPARD, in valoare de 3,5 milioane de euro, pentru modernizarea sistemelor de irigatii. "Vrem sa modernizam sistemul de irigatii, cu liderul mondial in domeniu, firma Netafim din Israel dar si cu austrecii de la Bauer", spune Poenaru.
La Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului se afla un proiect de peste 200 milioane de dolari propus de israelienii de la Netafim pentru modernizarea sistemelor de irigatii. De altfel, proiectele ministerului pentru sistemele de irigatii depasesc 1,5 miliarde de dolari, fiind in diferite stadii de discutii proiecte cu firmele Aris si Lemna International din SUA, dar si propuneri pentru reluarea unor proiecte mai vechi, cum ar fi continuarea lucrarilor la canalul Siret-Baragan - o investitie de peste 500 milioane de dolari.
"Pentru acest an avem contracte de export pentru 20.000 de tone de floarea-soarelui, 10.000 de tone de porumb si 5.000 de tone de soia, dar si pentru cantitati importante de mazare si orz. La grau am avut anul trecut contracte pentru exportul a 20.000 de tone, insa ceea ce mi-a ramas anul acesta este doar grau pentru samanta", spune Poenaru.

Banii castigati ii va cheltui in handbal
Fara sa fie prea inalt, Poenaru a facut in tinerete handbal de performanta, ajungand sa joace inclusiv la Minaur Baia Mare pe post de pivot si extrema stanga. "Am de gand sa investesc in echipe de copii, pentru ca mi-a placut foarte mult acest sport, iar pe de alta parte prosperitatea unei natiuni este data si de cat de mult sport se face. Trebuie sa scoatem copiii din baruri si Internet cafe-uri, ca sa respire aer curat", spune Poenaru.
Dupa cate spune, va incepe aceste investitii imediat dupa ce noua sala de sport din Fetesti va fi data in folosinta, orasul fiind inclus in lista Ministerului Transporturilor pentru programul de construire a 400 de sali de sport. stelian.negrea@zf.ro