Altminteri sunt niste baieti foarte pasnici

Discretia este cuvantul de ordine care ii insoteste pe cei peste 500 de militari americani cazati in Mamaia, la mai bine de o saptamana dupa ce au pus piciorul pe pamant romanesc. Singurul argument impotriva l-a reprezentat paza stricta din jurul celor trei hoteluri - "Perla", "Central" si "Palas" - care a fost indulcita, la cateva zile, dupa protestele autoritatii locale. In rest, pleaca fara prea mult zgomot dimineata catre aeroportul din Mihail Kogalniceanu, de unde se mai intorc seara, in microbuze si autocare inchiriate de la firme particulare. "Daca geamurile nu ar fi deschise ca sa fie aerisite camerele, nici nu ti-ai da seama ca hotelul este locuit. Nu auzi galagie si nici nu-i vezi ca pleaca prin oras", spune un gardian public, care-si face rondul in fata unuia dintre hotelurile in care au fost cazati americanii.
Afacerea, mirosita atat de proprietarii de hoteluri sau de mijloace de transport, dar vanata asiduu si de autoritatile locale, nu are, deocamdata, dimensiuni prea mari, invartindu-se undeva intre 100.000 si 150.000 de euro. Are, insa, un mare potential de crestere, avand in vedere situatia incerta de la Ankara in problema stationarii trupelor americane pe teritoriul Turciei, precum si anuntul facut de purtatorul de cuvant al Presedintiei romane privind sporirea efectivelor americane din Romania. Mai ales ca acestor efective li se vor adauga din iunie inca 1.500 de militari ai comandamentului SEEBRIG (Brigada Multinationala de Pace din Sud-Estul Europei), al carui sediu se va muta din Bulgaria, de la Plovdiv, in Constanta pentru urmatorii patru ani.

"A„a€šstia-s americanii? Da' uite-i!"
Curiozitatea constantenilor fata de soldatii americani nu are nimic in comun cu febra care ii cuprindea inainte de '89 cand Mamaia isi primea turistii vestici cu ale lor masini straine.
"A„a€šstia-s americanii? Da' uite-i!" - un dialog surprins intre doua femei varstnice pe langa care tocmai trecuse un autocar intesat cu soldati americani. Statiunea este la fel de goala si la fel de pustie ca in oricare alta iarna, in asteptarea primilor turisti "civili" care isi fac aparitia undeva pe la inceputul lui mai. Orasul impartaseste aceeasi soarta. "In Constanta nu se simte nimic. Ei stau in hotel sau fac naveta catre Kogalniceanu, insa nu ies deloc in oras. Nu cred ca or sa stea prea mult daca incepe razboiul", spune un sofer de taxi.
Linistea din Mamaia este tulburata rar de liceenii iesiti pe malul marii, de angajatii hotelului "Scandinavia" - detinut de omul de afaceri Corneliu Iacubov - care mai incing seara sub lumina reflectoarelor un tenis de picior sau de clientii celor cateva baruri de la intrarea dinspre oras in statiune. Angajatii unui bar aflat la cativa metri de intrarea in hotelul Perla spun ca nici un american nu le-a calcat pragul pentru o bere sau pentru o partida de biliard: "Ii vad mereu cum intra sau ies din hotel, dar niciodata nu s-au oprit macar in fata barului. De intrat nici vorba", spune un angajat al barului.

E bine cand ai clienti in extrasezon
Odata ajunsi in Mamaia, americanii au inchiriat un numar neprecizat de microbuze si autocare pentru transportul de la cele trei hoteluri catre aeroportul de la Kogalniceanu. Microbuzele au fost inchiriate cu 90 de euro/zi, iar autocarele cu 200 euro/zi. Contractele sunt semnate pe doua luni, insa proprietarilor acestora li s-a spus ca este posibil sa fie inchiriate pentru o perioada de inca patru luni. Patronilor de hotel li s-a oferit circa 20 de euro/zi pentru o camera.
Contractele de confidentialitate pe care americanii le-au impus tuturor firmelor private cu care au intrat in relatii comerciale i-au determinat pe multi dintre patroni sa nu sufle o vorba despre ce mananca sau despre ce fac soldatii. "Din punct de vedere juridic nu patesc nimic daca v-as spune ceva legat de ceea ce fac americanii, doar ca nu-mi mai dau banii, iar acum in extrasezon este foarte greu sa gasesti clienti", spune un patron care a intrat in afaceri cu americanii.
Forfota in randul patronilor constanteni s-a intensificat odata ce au auzit ca numarul americanilor care sosesc la Mihail Kogalniceanu urmeaza sa creasca in aceste zile. "Am auzit de la ceilalti ca nu prea poti sa le impui preturi prea mari, insa sunt multumit ca am ceva clienti si iarna", spune un alt patron de hotel din Mamaia "inspectat" de americani.

Mamaia, statiune mereu sub asediu
Si Primaria constanteana a vazut in sosirea americanilor o posibila sursa de alimentare a bugetului local, drept pentru care a lansat, imediat dupa cazarea acestora in cele trei hoteluri din Mamaia, o campanie impotriva amplasarii pe domeniul public al municipalitatii a gheretelor soldatilor care ii pazeau pe americani, cat si a sarmei ghimpate si a barierelor.
"Ce castiga autoritatile locale din venirea americanilor?" sau "De ce proprietarii hotelurilor care fac profituri grase in extrasezon nu platesc catre Primarie sumele aferente?" si alte intrebari asemanatoare au circulat pe buzele oficialilor locali. Ba chiar s-a vorbit, la un moment dat, de posibile amenzi care ar urma sa fie aplicate militarilor.
Dupa o intalnire intre primar, prefect, reprezentanti ai americanilor si ai Armatei romane s-a decis ca "zonei militarizate" sa ii fie sterse toate urmele. "Nu stiu de ce atata zarva pe aceasta tema, cand Mamaia arata oricum ca o zona cvasimilitarizata, atat pe timp de iarna, cat si chiar vara. La intrarea in statiune sunt bariere, mai exista garduri inalte care sunt puse pentru protectie, iar pe soseaua dintre Constanta si Navodari exista cateva jaloane puse de Primarie care ar trebui sa limiteze viteza cu care circula soferii", spune Ioan M., un sofer pe microbuz.
Intr-adevar, dupa o scurta plimbare prin Mamaia iese la iveala, chiar si dupa "demilitarizarea" acesteia, o statiune "asediata" de diferitele mijloace de protectie instalate de Primarie.

Un buget cat trei rachete Tomahawk
Aeroportul din Mihail Kogalniceanu - o localitate cu aproape 15.000 de suflete si cu un buget pentru 2003 de 42 miliarde de lei (cam cat trei rachete Tomahawk) - adapostea zilele trecute 10 avioane de transport C 130 Hercules si patru elicoptere MH 60.
Satenii par preocupati mai degraba de problemele de zi cu zi si nu atat de vanzoleala de la aeroport, unde mai aterizeaza din cand in cand un nou transport. "Pe noi nu prea ne intereseaza americanii astia, cat faptul ca ni s-au marit impozitele. Ieri am aflat ca impozitul pe casa a s-a marit de la 400.000 la un milion de lei pe an. Ce sa mai zic de faptul ca a trebuit sa mai vand din vaci ca sa pot sa mai cultiv si eu ceva anul asta", spune un localnic. Ultimul recensamant agricol a scos la iveala zestrea locuitorilor din Kogalniceanu: 15.000 de oi, 5.000 de porci si 1.500 de vaci, basca mai bine de 500 de hectare de teren agricol.
"Suntem invatati cu haina militara, pentru ca de 50 de ani avem doua unitati militare in zona, unde lucreaza acum circa 120 de localnici. In plus, aeroportul a gazduit aplicatii militare de anvergura in cadrul Parteneriatului pentru Pace. Americanii care au venit acum sunt niste oameni pusi pe glume; nu par crispati si nici ca ar astepta sa plece la razboi. Inainte sa soseasca grosul trupelor, cei care au inspectat aeroportul si zonele limitrofe au stat cateva zile la cele doua hoteluri din localitatea noastra", spune cu o mandrie nedisimulata Dinu Traian, primarul localitatii.
Nici macar interzicerea vanzarii de bautura dupa orele 21.00 nu produce senzatie printre locuitorii din Kogalniceanu, pentru simplul motiv ca masura a mai fost aplicata de cateva ori mult inainte de venirea americanilor.
"Pe timp de iarna, unora li se termina stocul de lemne, drept pentru care se duc si fura din padure. Daca mai si beau, va dati seama ca ies niste scandaluri de pomina. Asa ca am interzis celor trei-patru baruri din sudul localitatii sa mai comercializeze bautura dupa noua seara. Plus ca au fost vreo doua scandaluri cu soferii turci de TIR-uri", afirma Dinu.
El sustine ca le aloca celor fara locuri de munca un ajutor social, care anul acesta se ridica la 5 miliarde de lei. Restul banilor ii imparte pentru drumuri comunale, invatamant si cultura si se bucura ca a reusit sa incheie o afacere foarte buna pentru urbea sa, care a devenit actionara cu 14% la Congaz Constanta, furnizor de gaze naturale in judet.