♦ Cei doi fondatori ai proiectului Obol cumpără produse din toată Europa, uneori mergând special în diferite ţări pentru a le găsi, alteori integrând această muncă de cercetare în vacanţele lor.
Mihnea şi Simona Delea-Melencu şi-au descoperit pasiunea pentru piesele din porţelan când, întorcându-se dintr-o vacanţă în România, au oprit la un magazin de antichităţi. Le-a atras atenţia un set de căni şi farfurii, le-au luat acasă şi au început să caute informaţii despre ele, aflând că erau fabricate în Bavaria în perioada anilor ’20.
„Ne-a făcut plăcere să le alegem şi le căutăm povestea din spate, aşa că în martie 2023 ne-am hotărât să transformăm pasiunea în business. Noi facem muncă de curatoriat – căutăm informaţii despre fiecare produs, îl încadrăm în epoca din care provine şi încercăm să-l explicăm oamenilor. Simona alege piesele şi scrie povestea fiecărui obiect“, a spus Mihnea Delea-Melencu la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero.
Specializându-se în arta porţelanului, Simona, absolventă de Istorie şi Politică, a învăţat să identifice diferenţele între perioade artistice şi tendinţele fiecăreia şi ştie exact din ce perioadă este fiecare piesă uitându-se la ea, deşi sunt foarte multe detalii de care trebuie să ţină cont ca să încadreze corect un obiect.
„Pot să stau şi patru ore să fac asta. Avem şi piese mai vechi, dar şi unele mai noi, adică din anii ’80-’90. Vrem să le oferim oamenilor lucruri frumoase, cu poveste. Mi se pare interesant să ştii că ceaşca din care îţi bei cafeaua dimineaţa este din perioada anilor ’20, că a fost făcută de Rosenthal sau de Schwarzenhammer şi că a reuşit să reziste atât de mult timp“, a spus Simona. Cei doi fondatori ai proiectului Obol cumpără produse din toată Europa, uneori mergând special în diferite ţări pentru a le găsi, alteori integrând această muncă de cercetare în vacanţele lor.
„Din ultima vacanţă în care am fost, în Italia, jumătate de maşină era, la întoarcere, plină cu piese de porţelan“, îşi aminteşte Mihnea.
Pentru că stocurile au început să crească, cei doi au amenajat un depozit în casa părinţilor lui Mihnea, în localitatea Copăceni din judeţul Ilfov. Două săptămâni a durat tot procesul de aranjare a pieselor pe rafturi, dar asta le-a făcut ulterior treaba mai uşoară. Acum continuă să caute noi şi noi piese, plecând în fiecare weekend după alte comori, pe care le găsesc cel mai frecvent în magazinele cu antichităţi.
Cel mai ieftin produs care se găseşte acum pe site-ul Obol este o sosieră, care costă 50 de lei. Cel mai scump produs este un ceainic din ultimul an de istorie al Uniunii Sovietice, care costă 600 de lei.
Câteva mii de produse încă aşteaptă în depozit să fie identificate şi ulterior cumpărate.
„Cel mai ieftin produs care se găseşte acum pe site este o sosieră, care costă 50 de lei. Cel mai scump produs este un ceainic din ultimul an de istorie al Uniunii Sovietice, care costă 600 de lei. În stabilirea preţurilor, noi luăm în calcul istoria mărcii, poziţionarea ei socială şi politică în epoca în care a fost produsă piesa, durata de viaţă a fabricii. Vrem să includem şi obiecte de decor, tablouri, mici piese de mobilier şi litografii.“
Pentru vânzare, dincolo de propriul site, unde sunt disponibile toate piesele a căror poveste a fost identificată, Obol colaborează şi cu două consignaţii moderne – Rafia Studio din Constanţa şi Hello din Sinaia.
„Încă nu am găsit un spaţiu care să fie o casă pentru Obol, dar sperăm să găsim anul viitor. Nu ne-am grăbit cu acest pas, pentru că ne-am dorit ca oamenii să se obişnuiască cu obiectele şi povestea lor.“
Următoarea etapă în povestea Obol va fi achiziţia unei dube, care să le permită Simonei şi lui Mihnea să transporte mai uşor toate produsele preţioase.
„În decurs de nouă luni, cu maşina noastră, am parcurs 40.000 de kilometri doar pentru a căuta obiecte de porţelan“, spune Mihnea.
El lucrează ca business intelligence analyst pentru o companie multinaţională, iar Simona, odată cu deschiderea Obol, a ales să se dedice în totalitate afacerii. Până în prezent, investiţia lor în Obol a fost de aproximativ 10.000 de euro, bani proveniţi din economii, un procent semnificativ fiind direcţionat către achiziţionarea de produse, amenajarea depozitului şi alte echipamente.
Făcând in-house multe lucruri – precum fotografierea produselor, editarea conţinutului site-ului, livrarea – au făcut economii. Ce îşi doresc ei este să facă şi o muncă de educare.
„Dacă ar trebui să descriem foarte pe scurt tipologia clientului nostru, vrem să spunem despre el că este cunoscător. Rafinarea gusturilor poate a început cu Art Deco, Bauhaus sau Pop Art, cu ceaşca Apullum din vitrina bunicii sau cu Dacia 1300 pe care o restaurează. Caracteristica fiecăruia este pasiunea pentru nişte epoci trecute în care focusul era pe detaliu, nu pe cantitate.“
Mihnea şi Simona Delea-Melencu, fondatori ai Obol: Încă nu am găsit un spaţiu care să fie o casă pentru Obol, dar sperăm să găsim anul viitor. Nu ne-am grăbit cu acest pas, pentru că ne-am dorit ca oamenii să se obişnuiască cu obiectele şi povestea lor.
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.
⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE