Ziarul de Duminică

Zei pedepsitori şi zei salvatori/ de Elisabeta Lăsconi

Zei pedepsitori şi zei salvatori/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

02.07.2015, 23:50 197

Al Doilea Război Mondial are încă episoade prea puţin cunoscute, ele au zguduit oraşe, ţinuturi şi familii, au răvăşit vieţile oamenilor. Memoria celor ce le-au trăit, documentele tăcute stau mărturie, semn totuşi că ororile trecutului nu pot fi uitate, că mai devreme sau mai târziu ele ies la lumină. Asemenea episoade din confruntarea americano-japoneză după Pearl Harbor se regăsesc în romanul Zeii pedepselor cereşti de Jennifer Cody Epstein: Tokyo bombardat organizat şi eficient de aviaţia americană se transformă într-un oraş în ruine, iar Manciuria sub ocupaţie japoneză trăieşte atrocităţi şi violenţe greu de imaginat.

Scriitoarea americană cunoaşte foarte bine Extremul Orient, ca studentă şi profesoară a trăit cinci ani în Japonia, la Tokyo şi Kyoto, apoi la Hong Kong şi Bangkok, după licenţa în studii asiatice, colaborări la presa americană (The Wall Street, Chicago Tribune) şi cu profil oriental (The Asian Wall Street Journal, The Nation – Thailanda) ca jurnalistă. Jennifer Cody Epstein ridică vălul care acoperea de multe decenii aceste episoade, ca să arate că odată pornit tăvălugul războiului toţi sunt vinovaţi, că diferenţele dintre Orient şi Occident se accentuează exploziv în asemenea perioade.

Destinele a trei familii se intersectează în acţiune: o familie americană, care are în centru povestea pilotului Cameron Richards, o familie japoneză, Kobayashi, familia arhitectului Anton Reynolds. Toate cele trei familii ajung prin membrii ei să intre în relaţii cu străinii. Şi relaţiile se complică prin atracţii amoroase ori colaborări şi prietenii, tendinţele de a pătrunde în lumea celuilalt sunt dificile, fiindcă înţelegerea tot la suprafaţă rămâne şi naşte frustrări şi angoase, dificultăţi de adaptare la societatea nouă, diferită de cea proprie sau de reintegrare în propria lume. 

Aşa se întâmplă lucrurile cu Hanna Kobayashi, trimisă în Anglia de părinţi, cu scopul unei bune educaţii europene care să-i ofere comunicarea în trei limbi. Alienarea trăită în adolescenţă o va marca pentru  toată viaţa, căci va rămâne plasată între lumi, prea exotică pentru europeni şi americani, prea apropiată de stilul femeii occidentale emancipate pentru japonezi. Hanna aparţine unei familii vechi, având drept strămoş un samurai, totuşi aventurile ei amoroase îi închid calea unei căsătorii onorabile, ea acceptă căsătoria cu un constructor, Kobayashi, la origine un dulgher priceput, căsătorie dublată de un şir de aventuri adulterine.

Arhitectul Anton Reynolds este colaboratorul celebrului Frank Wright, cu care vine în Japonia. Aici însă trăieşte revelaţia arhitecturii şi a civilizaţiei japoneze, se detaşează de mentorul său şi lucrează pe cont propriu pentru a construi hoteluri şi ambasade. Colaborează cu Kobayashi, iar întâlnirea celor două familii este una decisivă: fiul lui, Billy, face prima oară fotografii cu aparatul dăruit de mama lui, o fotografiază şi pe Hanna Kobayashi, o vede pe fiica lor Yoshi care are abia câţiva anişori, Anthony Reynolds este atras şi el de Hanna, de aici va începe o relaţie amoroasă pătimaşă.

Cameron Richards ajunge pe cerul Japoniei în 1942, cu escadrila de avioane care urma să bombardeze Tokyo, avionul lui este doborât, iar pilotul prins şi executat nemilos prin decapitare cu sabia de către un militar japonez. Mai târziu, fratele său Mike alege să lucreze în contrainformaţii şi ajunge în Japonia în căutarea fratelui dat dispărut. Cameron Richards lasă în urmă o soţie şi un fiu, părinţi care ca oricare dintre americanii vremii îi urau pe japonezi. Există două obiecte care fac legături misterioase între cele trei familii: inelul dat de Lacy soţului ei ca să se întoarcă teafăr, fotografiile făcute de Billy copil.

Romanul este construit prin salturi în timp, iar scriitoarea alternează scenele paşnice şi cele violente – bombardarea oraşului Tokio trăită de piloţii americani şi apoi perspectiva celor bombardaţi. Yoshi Kobayashi trece prin experienţa cumplită şi vede transformată parcă în realitate o pictură veche dintr-un templu, numită Pergamentul din iad: „Intitulată Zeii pedepselor cereşti, înfăţişa un demon uriaş ce scuipa foc, devorând mădular cu mădular fiinţe mărunte, înconjurat de şi mai multe flăcări şi siluete care se clătinau cuprinse şi ele de foc.”

Yoshi străbate şi alt soi de infern, al întrebărilor legate de misiunea tatălui ei trimis în Manciuria, apoi infernul unei căsătorii în care bărbatul rămâne prizonierul trecutului... ea este personajul care, într-un fel, leagă destinele celor trei familii, cu jocurile ei de copil se deschide romanul şi se încheie cu regăsirea acelui timp fericit prin fotografii. Reîntâlnirea ei cu Billy Reynolds, care-i schimbă viaţa complet, ţine de miracolele ţesute probabil de alţi zei, ai salvărilor cereşti.

 

Jennifer Cody Epstein, Zeii pedepselor cereşti, traducere din limba engleză de Anca Dan şi Sînziana Dragoş, Editura Humanitas fiction, 2015, 380 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO