Săptămâna viitoare se deschide noua ediţie a Târgului de Carte Gaudeamus. De douăzeci de ani, nimeni nu este mai potrivit să vorbească despre acest eveniment decât Vladimir Epstein, directorul executiv al Târgului. Născut la Cernăuţi în 1949, absolvent al Facultăţii de Filosofie, apoi al Academiei de Studii Economice - marketing publicitar -, Epstein are o experienţă managerială de circa 27 ani în iniţierea, proiectarea, dezvoltarea şi promovarea unor evenimente naţionale sau internaţionale de tip: conferinţe, expoziţii, seminarii, lansări, conferinţe de presă. Lucrează la Radio România din 1993, este profesor asociat la catedra de Comunicare şi Relaţii Publice a Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti. Din 1994 se ocupă, ca director executiv, de Târgul de Carte Gaudeamus.
-Târgul Internaţional Gaudeamus Carte de învăţătură a ajuns la ediţia 20. Se va desfăşura săptămâna viitoare, între 20 şi 24 noiembrie. Aţi conceput-o ca pe o ediţie aniversară?
-Grea întrebare pentru un început de interviu. Să detaliem: pentru mine personal, pentru colegii mei din echipa GAUDEAMUS, pentru diverşi şi extrem de preţioşii sentimentali care sper ca sunt de ordinul miilor, cred că este o ediţie cu o semnificaţie deosebită. Sunt, probabil, şi alte câteva mii de raţionali care apreciază că în toţi aceşti ani, cu cele 78 de ediţii GAUDEAMUS în Bucureşti şi în ţară, Târgul ca proiect şi instituţia Radio România ca promotor, şi-au făcut cu prisosinţă datoria faţă de industria de carte din România şi nu numai. Ar mai fi de luat în considerare, precis pe primul loc, publicul – vorbim de cifre de peste 100.000 de vizitatori în ultimii 6-7 ani, de zile ale târgului cu circa 40.000 de vizitatori – ce ziceţi de o comparaţie cu publicul unui meci „tare” de fotbal sau, ca să rămânem în zonă, cu cifre comparabile ale unor târguri de carte importante din Europa? Acum, dacă va fi marcată această aniversare? Dacă ne-am fi aflat pe o piaţă de carte cu evoluţii pozitive, cu reglementări bune, cu un public care să aibă o bună înzestrare financiară şi pe care să fie dispus s-o orienteze către achiziţia de carte, aniversarea s-ar fi petrecut cu focuri de artificii. Asta nu înseamnă că, deşi vom bifa încă o ediţie sub semnul austerităţii, vom face rabat la standardele cu care ne-am obişnuit publicul. Intrebarea îmi aduce aminte de unul din ultimele interviuri televizate ale lui Henri Coandă care avea o exprimare de o plasticitate uluitoare (parafrazez): este o iluzie faptul că ne îndreptăm spre viitor cu faţa înainte; de fapt, de îndreptăm spre viitor mergând cu spatele şi cu faţa spre trecut. De aceea, e bine ca printre noi să se numere şi oameni capabili să privească, din când în când, peste umăr. Sper că până acum, dar şi în continuare, prin tot ceea ce îl compune, Târgul GAUDEAMUS să fie acel tip de eveniment care să nu îşi uite niciun moment istoria, fiind în acelaşi timp pregătit permanent să privească peste umăr.
-Ce aduce nou acest an? Prin ce se deosebeşte Târgul de cele din anii trecuţi?
-Spuneam şi cu alte ocazii că un târg nu poate fi cu mult mai bun decât piaţa pe care evoluează. Iar într-o perioadă dificilă, cum e cea pe care o traversăm cu toţii de câţiva ani, acest lucru e cu atât mai vizibil. Aşa că, la aniversară, mă bucur să văd că toţi prietenii vechi vor fi cu noi, unii dintre ei reîntorşi după absenţe mai lungi sau mai scurte, cum e cazul Salonului de Inventică pentru Tineret sau al standului minorităţilor naţionale. Cei mai importanţi editori şi cele mai prestigioase instituţii de învăţământ vor fi de asemenea, prezente la târg. Glumeam anii trecuţi spunând că cine nu e prezent la Târgul GAUDEAMUS, nu există. Avem chiar şi o aniversare în aniversare: secţiunea de carte pentru copii şi tineret, Salonul „Ion Creangă” marchează anul acesta 10 ediţii şi va propune o serie de noutăţi pe care însă nu aş vrea să le dezvălui încă.
Iar cea mai importantă „noutate” este că se întâmplă, în ciuda impedimentelor. În perioada 20 – 24 se va întâmpla, cu certitudine, a XX-a ediţie a Târgului GAUDEAMUS. Este, cred, cel mai important semnal al instituţiei noastre, al echipei, al participanţilor şi invitaţilor străini că suntem şi rămânem pe baricade.
-Invitaţii de onoare ai acestei ediţii sunt ţările nordice – Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda şi Islanda. Înseamnă că vor fi şi evenimente aparte, dat fiind interesul crescut din ultimii ani pentru literatura acestei zone, îndeosebi pentru romanul poliţist scandinav care a cucerit lumea?
-Pentru noi, este o onoare să aducem ţările nordice în faţa publicului, în această calitate, în condiţiile în care literatura scandinavă câştigă tot mai mult teren în lume şi pe piaţa de carte din România. Nu mai puţin de 9 binecunoscuţi scriitori nordici vor fi prezenţi la GAUDEAMUS, să îşi lanseze cele mai noi volume. Alături de lansări, vor mai avea loc sesiuni de autografe, dezbateri, prezentări, proiecţii de filme – un program dens care va include 36 de evenimente. A fost un efort consistent, conjugat, al ambasadelor şi al editurilor care publică literatură nordică, pe care sunt convins că publicul şi presa le vor aprecia la justa valoare.
-Gaudeamus este organizat, ca şi până acum, de Radio România, singurul post de radio din lume care şi-a asumat un asemenea rol. Radio România împlineşte în acest an 85 de ani. Cum se reflectă aniversarea la Gaudeamus?
-Nu numai singurul post de radio, ci şi singura instituţie de presă din lume care şi-a asumat un asemenea gest. E drept că Târgul GAUDEAMUS s-a născut într-o conjunctură foarte specială, dar e la fel de adevărat că radioul şi-a luat această misiune foarte în serios şi a tratat-o cu acelaşi profesionalism şi implicare cu care s-a impus drept un reper al audiovizualului românesc, al cărui decan de vârstă este. Aniversarea Radioului a fost marcată pe parcursul întregului prin an, prin diverse evenimente, GAUDEAMUS fiind un final, sper fericit, al acestei suite. În cadrul acestei a XX-a ediţii pe care o vom construi, colegii noştri din radio vor avea ocazia să dialogheze faţă în faţă cu publicul căruia îi vorbesc, de obicei, dintr-o cabină din str. General Berthelot. Sergio Valzania, directorul adjunct al Radio RAI, declara în urmă cu doi ani: „Târgul mi-a facut o impresie excelentă. Sunt şi puţin invidios, într-o oarecare măsură: faptul că un radio public reuşeşte să organizeze un eveniment de o asemenea anvergură, cred că este pentru voi un motiv de imensă satisfacţie. După părerea mea, această iniţiativă ar trebui să fie mai bine cunoscută în peisajul radiofoniei europene, fiind un model şi un exemplu pentru ceea ce trebuie să fie un radio public: o instituţie culturală, care, pe langă raţiunea sa de a fi, aceea de a realiza emisiunile propriu-zise, ce constituie nucleul fundamental al activitaţii sale, aduce şi o contribuţie substanţială la viaţa culturală a propriei ţări.”
-Există şi o editură a Radioului, Casa Radio, din păcate prea puţin cunoscută. Ne-o puteţi prezenta? Cu ce doreşte editura să cucerească?
-Este o editură de nişă. Cu multe ghilimele. E o editură cu un statut privilegiat şi cu o misiune pe măsura „materiei prime” pe care o valorifică. Vorbim aici despre cel mai important tezaur de bunuri media din spaţiul românofon – Fonoteca de aur a Radiodifuziunii. Vă puteţi imagina că o istorie de 85 de ani a radioului public a produs o arhivă cu o valoare remarcabilă care adăposteşte, în egală măsură, înregistrări „pour les connaisseurs” cât şi pentru marele public. În spatele fiecărui produs marca Editura Casa Radio e o muncă de selecţie dificilă, dar cu recompense pe măsură, şi care produce, adeseori, adevărate tunuri de piaţă.
-În ce va consta în acest an dialogul intercultural?
-Ediţia cu numărul 20 plusează serios la capitolul relaţii internaţionale. Avem 5 ţări invitate de onoare şi 9 scriitori nordici prezenţi la târg, un partener privilegiat – Grupul Ambasadelor, Delegaţiilor şi Instituţiilor Francofone din România, un stand naţional al Federaţiei Ruse – pentru a doua oară consecutiv, Institutul Italian de Cultură – o prezenţă deja constantă, un Centru Internaţional de Agenţii Literare. Şi trebuie să mai pun la socoteală şi evenimentele organizate în jurul acestor participanţi: lansări de carte, prezentări, dezbateri. Per total, o deschidere din ce în ce mai mare către piaţa europeană de carte, dublată de o profesionalizare tot mai vizibilă a târgului.
-Ce ar trebui să ştie mai mult şi mai mult doritorul să intre la Târgul de carte Gaudeamus 2013?
-Că trebuie să se înarmeze cu răbdare. Şi cu timp. Că târgul va avea de toate pentru toţi, aşa că recomandăm cel puţin o vizită de recunoaştere şi una de achiziţie. Să nu îşi lase copiii acasă, că dragostea de carte creşte odată cu ei şi pasiunea pentru lectură se învată şi se cultivă cu atenţie.
Ar mai trebui nişte condiţie fizică şi pantofi comozi şi rezistenţi, mai ales dacă plănuiesc să ajungă la târg în weekend.
N-o să vă plictisesc/întristez cu poveşti despre problemele pieţei de carte din România. O să spun doar atât. Nu ştiu dacă lumea cunoaşte eforturile pe care editorii le fac ca să participe la târg. Că unii dintre ei fac chiar şi credite bancare ca să se prezinte la GAUDEAMUS ca la un mare bal, în haine de gală în faţa publicului. Iar publicul simte asta. Şi răspunde pe măsură. Am ţinut să marchez toate acestea. E felul meu de a-mi scoate pălăria şi de a face o plecăciune în faţa amândurora.
-V-am întrebat anii trecuţi, v-au întrebat şi alţii: Cum de n-aţi obosit organizând an de an Gaudeamus? Răspunsul îl înţeleg din faptul că ne reîntâlnim. De aceea întrebarea de acum e mai simplă: ne vom vedea şi la anul?
-S-o luăm pe rând. N-am obosit vizibil, dar e adevărat că s-a adunat un gen de uzură. Sper că, atunci când se va vorbi de mine la timpul trecut – la timpul „profesional” trecut, evident, târgul va fi unul din acele lucruri de care se va face vorbire în mod firesc. A fost o onoare şi o plăcere pentru mine să îmi leg numele de o construcţie precum Târgul GAUDEAMUS, cu tot ce a implicat această muncă, din 1994 şi până azi. Şi vă promit, aici şi acum, că mă voi alătura acelor vizitatori fideli ai târgului – deja câteva zeci de mii – care îşi notează târgul în agendă cu cateva luni înainte, care vin la târg de cel puţin 2-3 ori, care îşi dau întâlnire cu prietenii la GAUDEAMUS. Apropo, ne vedem la anul la târg?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
