Daca recentul "Bandele din New York" vorbea despre ferocitatea cu care erau intampinati imigrantii irlandezi in America secolului al XIX-lea, filmul de fata, "In America", pune din nou problema supravietuirii si adaptarii noilor veniti in Statele Unite. Insa de aici orice asemanare intre cele doua pelicule inceteaza. Nominalizat la Globul de Aur pentru cel mai bun scenariu (Jim Sheridan, Naomi si Kirsten Sheridan) si pentru cel mai bun cantec ("Time Enough For Tears", interpretat de Bono, solistul trupei U2) filmul lui Jim Sheridan se afla, din punct de vedere stilistic, la capatul opus peliculei lui Scorsese. Irlandez de origine si autor al unor filme pline de forta precum "Piciorul meu stang"/ "My Left Foot" (1989), care a primit cinci nominalizari la premiul Oscar, premiul David di Donatello pentru cel mai bun film strain si Ursul de Aur la Festivalul Filmului de la Berlin si "In numele tatalui"/ "In The Name Of The Father" (1993), nominalizat la Oscar pentru cea mai buna regie, cel mai bun scenariu si cel mai bun film si distins cu premiul Donatello pentru cel mai bun film strain, regizorul Jim Sheridan renunta de data aceasta la tonul plin de revolta, pentru a schita o poveste plina de discretie si optimism. Nascut in Irlanda, cu un tata regizor de teatru, Sheridan si-a inceput si el cariera in teatru, iar in 1981 a plecat la New York impreuna cu sotia si cele doua fiice, pentru a-si incerca norocul pe Broadway. Daca in momentul de fata palmaresul sau confirma justetea unei asemenea incercari, filmul (cu puternica tenta autobiografica - scenariul a fost scris, de altfel, de Sheridan alaturi de fiicele sale, Naomi si Kirsten, la randul lor scenariste si regizoare) surprinde familia in momentul ezitarilor si sperantelor, al sosirii intr-o lume noua, colorata, fascinanta, necunoscuta, primitoare si indiferenta in acelasi timp. Construita din mici intamplari cotidiene, din secvente fermecatoare si adevaruri despre viata spuse cu o remarcabila lipsa de ostentatie, povestea este de o autenticitate si caldura aparte. Naratorul ei este fetita cea mare, de 11 ani, Christy, prin prisma careia spectatorul devine martor la marea aventura pe care o reprezinta plecarea si viata intr-o tara straina. Pasionant nu numai pentru cei care se pregatesc sa traiasca in alta tara, ci si pentru toti cei care s-au intrebat doar cum ar fi, filmul are si marea calitate de a nu realiza un portret tezist, in alb sau negru, al tarii de adoptie, ci de a nuanta cu subtilitate momentele bune si rele. Jim Sheridan a mizat, de altfel, si pe o distributie perfect aleasa, de la actorul britanic Paddy Considine, la Samantha Morton, la Djimon Hounsou (actor nigerian de origine, care a debutat stralucit in "Amistad", al lui Spielberg), aici interpretul unui coplesitor personaj secundar, si la cele doua fetite de 7 si 10 ani, surori in realitate, care reprezinta, de altfel, savoarea si argumentul irezistibil al filmului. Daca vreti sa aflati cum se poate, cu ochi de copil si dragoste de parinte, sa transformi, in ciuda tuturor ostilitatilor, o cladire darapanata si intunecoasa intr-un camin dulce si primitor, intrati cu inima deschisa la acest film optimist si convingator, care nu poate fi povestit, ci trebuie vazut si simtit.
* "In America" / "In America" Productie Irlanda-Marea Britanie, 2002. Regia: Jim Sheridan. Cu: Paddy Considine, Samantha Morton, Sarah Bolger, Emma Bolger, Djimon Hounsou, Neal Jones, Randall Carlton. Premiera: 9 ianuarie. Distribuit de InterComFilm Romania
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
