F.G. Haghenbeck
Cartea secretă a Fridei Kahlo
Editura Nemira
Traducere din limba spaniolă de Elena-Anca Coman. Cartea apare în colecţia Babel, coordonată de Dana Ionescu.Biografie şi ficţiune, poveste şi istorie,Cartea secretă a Fridei Kahlo desenează destinul implacabil al unei artiste, al unei femei, al unui spirit tulburat. În roman sunt îmbinate relatări din epocă, mărturii, fragmente de jurnal şi indicii autobiografice din tablouri pentru a reda complicata existenţă a unei dintre cele mai cunoscute şi controversate artiste din întreaga lume. Relaţia Fridei Kahlo cu arta, cu viaţa şi moartea, cu politica, precum şi cu personaje marcante ale epocii ei ca Diego Rivera, Troţki, Hemingway, Dalí sau Henry Miller se dezvăluie capitol după capitol.
Cartea Plantei de Mentă, un carneţel negru, cu reţete culinare după care se pregăteau ofrandele cu ocazia Zilei Morţilor, s-a descoperit cândva printre obiectele personale ale Fridei Kahlo. Inspirat de această mărturie emoţionantă şi de tablourile Fridei, H.G. Haghenbeck a început să reconstituie viaţa celebrei pictoriţe.
„Dintre toate locurile casei, bucătăria era inima ce o făcea să palpite, transformând o clădire inertă într-o fiinţă vie. Mai mult decât o simplă locuinţă, Casa Albastră era sanctuarul, refugiul şi altarul stăpânei sale. Casa Albastră era Frida. În ea strângea amintiri ale trecerii sale prin viaţă. Era un loc unde convieţuiau fără probleme portretele lui Lenin, Stalin, Mao Zedong cu catapetesme rustice ale Fecioarei de Guadalupe.”
Frida Kahlo (1907 - 1954) a fost o pictoriţă mexicancă faimoasă în întreaga lume pentru picturile în stil suprarealist, cu puternice influenţe indigene, dar şi pentru viaţa tumultuoasă care este redată autobiografic în arta ei. În 17 septembrie 1925, Frida a avut un accident extrem de grav într-un autobuz, în urma căruia a suferit numeroase fracturi. Deşi a reuşit să se recupereze, durerile o vor însoţi toată viaţa şi îi vor modela arta. Din cele 140 de lucrări de pictură, 55 sunt autoportrete, cu o simbolistică complexă, legată de suferinţele sale fizice, dar şi de mitologia mexicană. În 1938, artista a avut prima şi singura galerie solo în Statele Unite ale Americii, la galeria Julien Levy. Apoi, la invitaţia lui André Breton, a mers în Franţa în 1939 şi a avut o expoziţie la Paris. Cu această ocazie, Muzeul Luvru a cumpărat una dintre lucrările expuse, „Cadrul” („The Frame”) – prima operă de artă realizată de un artist mexican în secolul al XX-lea cumpărată de celebrul muzeu. A fost căsătorită cu pictorul mexican Diego Rivera. Frida Kahlo a murit în 13 iulie 1954, la o săptămână după ce împlinise 47 de ani. Cu câteva zile înainte să se stingă din viaţă, notase în jurnal: „Sper ca plecarea să fie veselă, şi să nu mă întorc niciodată.”
F.G. Haghenbeck s-a născut în 1965 la Ciudad de México. Pasionat de istorie şi de literatură, a început să le îmbine în ficţiune. În anul 2006 a debutat cu romanul Trago Amargo, inspirat de filmul „Noaptea iguanei”. După ce a scris o biografie romanţată a muzicianului Agustín Lara, în anul 2009 a publicat romanul „Cartea secretă a Fridei Kahlo” („Hierba Santa ó La libreta perdida de Frida Kahlo”), tradus în şaptesprezece limbi, primind Menţiune la Latino Book Award, precum şi alte distincţii. Cel mai recent roman al său este „Querubines en el infierno” (2015). În afară de proză scurtă în volume colective, autorul a mai publicat romane grafice şi benzi desenate. A lucrat în mai multe muzee, după care a devenit realizator de emisiuni. În ultimii ani s-a dedicat în totalitate scrisului şi locuieşte într-un orăşel de lângă Puebla
„Din relatări de epocă, din fragmente citite în jurnalul pictoriţei şi crâmpeie de mărturii, Haghenbeck parcă tţese într-o imagine însufleţită complicata existenţă a Fridei, reţetă cu reţetă, pictură cu pictură.” – Washington Independent Review of Books
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
