Ziarul de Duminică

Venus, Marte si "corectitudinea politica" (I)

Venus, Marte si "corectitudinea politica" (I)

Creier masculin /vs/ creier feminin

20.07.2007, 22:24 25

Dupa cum se stie, egalitatea in drepturi a femeilor cu barbatii nu e data de cand lumea, ci reprezinta o infaptuire destul de tarzie a ordinii democratice, la a carei impunere a contribuit in buna masura si miscarea de emancipare feminista. Incepand cu a doua jumatate a secolului trecut, respingerea oricaror teze care ar fi sugerat ca, dincolo de diferentele anatomice evidente si deci de necontestat, intre sexe ar exista deosebiri notabile a constituit unul dintre criteriile de baza ale definirii "vederilor progresiste" sau, altfel spus, ale "corectitudinii politice".

Pentru ca, dupa mileniile de patriarhat, discriminarea sa nu mai fie posibila, ca sa-i fie suprimat orice temei, s-a crezut imperios necesar sa se demonstreze ca e fals, ca e superstitie si prejudecata tot ceea ce, prin traditie, tinea de particularizarea aptitudinilor, inclinatiilor, umorilor, simtamintelor, comportamentului si, in ultima instanta, a rolurilor in familie si in societate. Idealul unei intregi generatii - cea de la '68, care si in alte privinte a cam sarit peste cal - a fost sa propage fara drept de apel credinta intr-o faptura umana funciarmente unisexuata, croita dupa acelasi plan director, dotata de la natura cu aceeasi zestre si capabila absolut de aceleasi performante, indiferent de faimosii cromozomi X sau Y care, cu totul intamplator, pe unii ii fac sa se nasca cu cate-un apendice neesential in plus sau in minus. Aceasta minima diferenta priveste doar o impartire a rolurilor in raport cu functia de reproducere, si numai pe o durata de noua luni; tot restul, s-a spus (si se mai spune si azi de catre cei ce se cred adevaratii promotori ai progresului), este conditionare sociala, este rezultatul unei educatii gresite, traditionaliste, reactionare, misogine.
Prin urmare, daca pentru multa lume urmasele lui Venus par mai receptive, capabile de empatie, mai sensibile, mult mai comunicative, mai pricepute in a lega contacte sociale, mai apte pentru ingrijirea copiilor, pe cand descendentii lui Marte, dimpotriva, se arata a fi mai agresivi, mai preocupati de sex, dar si mai descurcareti cand e vorba de orientarea in spatiu - ei bine, toate acestea s-ar datora doar faptului ca, de mici copii, li se inoculeaza zi de zi si ceas de ceas tocmai aceasta aberatie a rolurilor, care nu au nici un corespondent in biologie! Cliseele despre "feminitate" sau "barbatie" trebuiau detronate, trimise la lada de gunoi a istoriei. Drept care nu putine au fost incercarile de a-i pune pe baietei sa se joace cu papusi, iar pe fetite sa dueleze cu pistoale si sabii de lemn, ceea ce se pare, totusi, ca pana la urma n-a prea mers. Ba s-a mai descoperit de pilda ca la macaci, unde cu greu se poate vorbi de educatie si socializare, "fetitele" prefera in mod spontan papusile, iar "baieteii" mingile. Cu toate acestea, numerosi oameni de stiinta "de bine" s-au intrecut in a aduna dovezi pentru teza echivalentei si deplinei intersanjabilitati a celor doua sexe.
Nu-i de mirare, asadar, ca The Female Brain (Creierul feminin), o carte aparuta anul trecut in Statele Unite si tradusa de atunci in numeroase limbi, a provocat in lumea stiintifica un adevarat scandal. Constienta de furtuna de proteste pe care avea s-o starneasca, autoarea - Louann Brizendine, neuropsihiatra, profesoara la Universitatea din San Francisco si de altfel feminista convinsa - scrie: "Am oscilat ani de zile intre convingerile mele politice si ceea ce afirma stiinta. Stiam ca ceea ce am de spus nu este corect politiceste, caci eu cred ca femeile percep lumea altfel decat barbatii. Dar daca femeile cunosc aceste deosebiri, ele pot hotari mai bine cum anume sa-si randuiasca viata." Pornind de la constatarea ca depresia este de doua ori mai frecventa la femei decat la barbati, fapt de neexplicat prin teoria "creierului unisex", neuropsihiatra din San Francisco a cercetat rolul hormonilor in procesul formarii si dezvoltarii diferitelor zone ale creierului. Bazata pe o experienta profesionala de doua decenii si pe un bogat aparat critic (bibliografia din finalul cartii insumeaza 50 de pagini!), ea arata ca multe deosebiri apar inca in faza embrionara. In creierul masculin, spre exemplu, sub actiunea testosteronului, neuronii din centrul agresivitatii si al sexualitatii se inmultesc, fiind distruse totodata celule nervoase in centrul comunicarii. La nastere, acest centru, unde sunt prelucrate si emotiile si amintirile, contine la fete in medie cu 11% mai multa masa neuronala decat la baieti; la fel de mare este plusul de celule in centrul vorbirii si al auzului. La baieti, in schimb, e mai mare centrul activitatii si al agresivitatii, cel al instinctului sexual - chiar de doua ori si jumatate (fapt ce explica de ce pe barbati, mai scumpi la vorba, ii duce gandul la sex tot la 58 de secunde, iar pe femei, cu debitul lor zilnic de 20.000 de cuvinte, le preocupa tema doar o data pe saptamana).
Riposta, plina de inversunare, a taberei adverse nu s-a lasat asteptata. Cartea Louannei Brizendine - cei drept, adresata publicului larg - a fost calificata drept lipsita de rigoare stiintifica, iar datele puse de ea in circulatie au fost declarate inexacte, indoielnice sau chiar neadevarate. O ilustratie la un articol din Revista Der Spiegel este in acest sens graitoare: randuite in jurul imaginii unui creier, cele mai semnificative dovezi aduse de autoare sunt confruntate pe rand cu negarea lor, "in urma unor investigatii mai noi". Cum nu exista nici o bibliografie, cititorul e pus in situatia de a se intreba pe cine anume se cuvine sa creada. Or, in materie de adevar stiintific, s-ar fi zis ca nu se pune problema credintei, ci aceea a argumentelor si a dovezilor. Se vede insa treaba ca, acolo unde corectitudinea politica isi proclama tabu-urile, cautarea adevarului poate deveni o intreprindere plina... de surprize. Vom vedea intr-un articol viitor ca nu numai feminismul ridica baricade in calea afirmarii, de bun-simt in ultima instanta, a deosebirilor de esenta dintre Venus si Marte (sau, transpuse in alt canon, dintre Eva si Adam).
Munchen, 16 aprilie 2007


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO