Aceasta este caracterizarea categorică a ziarului „The Times”. Dar aproape toate publicaţiile au avut păreri apropiate, elogioase, despre acest mare roman, la propriu şi la figurat, publicat în 2011 şi apărut acum şi în româneşte, semnat de scriitorul considerat „un maestru al poveştilor de dragoste cu răsturnări de situaţie dintre cele mai neaşteptate”. Un roman de largă respiraţie, a cărui acţiune se întinde pe mai multe decenii şi două continente, evocând o dramă profundă, dar şi o iubire esenţială, definitivă şi, inevitabil, adevăruri dureroase, devăluite cu o profundă tristeţe.
Cine este Douglas Kennedy? S-a născut în Manhattan în 1955, a călătorit enorm, a locuit mai mulţi ani în Australia, apoi în Irlanda. Romanele sale au fost traduse în peste 22 de limbi, înregistrând un succes uriaş de piaţă şi bucurându-se deopotrivă de aprecierea masivă a criticii. În 2006, i s-a decernat distincţia de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, iar în 2009 a primit Grand Prix du Figaro, acordat de cotidianul Le Figaro. În româneşte i-au mai apărut romanele: „Farmecul discret al vieţii conjugale”, „Jocurile destinului”, „Nu pleca…”, „O relaţie specială”, „Tentaţia”, toate la aceeaşi editură – Trei.
Ce se întâmplă în „Clipa”? Thomas Nesbitt, un scriitor de vârstă mijlocie, proaspăt divorţat, care trăieşte o viaţă foarte retrasă în statul Maine, sigura relaţie având-o cu fiica sa aflată în pragul majoratului, primeşte un pachet din Germania. Numele expeditorului îl bulversează complet: este cel al femeii cu care a avut o pasională poveste de dragoste cu 36 de ani în urmă, în Berlinul divizat şi bântuit de umbrele Războiului Rece – Petra Dussmann. Un oraş în care descoperise că iubirea îţi poate schimba viaţa pentru totodeauna .
Cea mai mare parte din carte este poveste acelei iubiri, sfâşietoare şi revoltătoare.
Suntem captivii istoriei? Douglas Kennedy crede că da. Rare sunt romanele care să fi reuşit să descrie atât de profund ororile sistemului comunist, supravegherea cruntă, obligaţia cetăţenilor statului să se supună, lipsa de orizont, invazia în viaţa personală, teroarea vieţii de zi cu zi. Nesbitt ajunsese în Berlinul occidental, cu aproape un deceniu înaintea căderii Zidului, să se documenteze pentru o carte. Întâlneşte o est-germană refugiată, de care se îndrăgosteşte nebuneşte, iubirea fiindu-i împărtaşită cu egală măsură. Numai că femeia semnase, în închisoare, înainte de a fi expulzată, un act de colaborare cu sinistra Stasi, poliţia secretă, acceptând să spioneze pentru ei în speranţa că îi va fi returnat fiul minor, răpit de poliţie şi încredinţat spre creştere unei familii „onorabile”. Când află, fără să-i asculte explicaţiile, că s-a folosit de el, scriitorul o părăseşte. Scena aceasta şi cele premergătoare, în care constaţi că nu este absolut nicio deosebire între manipulările şi brutalitatea spionilor de ambele părţi ale Cortinei de fier sunt cutremurătoare. Adevărul complet despre ce a făcut Petra Dussmann şi ce a fost obligată să facă se află într-un număr de jurnale pe care scriitorul le primeşte după un sfert de veac, când nu mai putea modifica istoria, iar iubita lui murise de un cancer apărut în urma iradierilor în închisoarea comunistă.
Pentru cineva care a trăit comunismul şi ororile lui şi intensitatea Războiului Rece, romanul lui Douglas Kennedy nu e doar o performanţă, ci şi de-a dreptul cuceritor. Iar povestea de dragoste este de o emoţie uimitoare.
Douglas Kennedy, Clipa. Editura Trei. Traducere din engleză de Lidia Grădinaru
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
