Am fost de două ori (până acum!) la Biserica din Drăgănescu, pictată de Părintele Arsenie Boca.
Am privit picturile pe îndelete. Sunt făcute la mijlocul anilor 70 şi includ predicţii tulburătoare. Turnurile gemene învăluite în norul de praf... şi lovite de săgeţi zburătoare... sub semnul numărului 11... O navetă spaţială, cu lux de detalii, pictată – se spune – înainte de a se construi prima dintre ele... Un tip de antene parabolice care nu existau încă (mărturia unui fizician)... Un telefon mobil...
Oricât de senzaţionale ar fi toate acestea, ele sunt totuşi doar anecdotică faţă de mesajele profunde, în text şi imagine, dintre care cel mai impresionant este un citat printat pe o foaie A4: „Cei care veniţi aici pentru un necaz spuneţi-vă în primul rând «Aşa-mi trebuie!», pentru că numai după ce vă mărturisiţi în felul acesta partea voastră de vină puteţi spera la mântuire” (citez din memorie).
Am avut norocul să dăm acolo peste un grup de oameni veniţi cu autocarul din judeţul Bacău şi care, de la copil la bătrân, erau foarte în temă cu tot ceea ce a făcut Arsenie Boca. Pentru ei, părintele paroh a prezentat fiecare imagine în parte şi tare aş fi vrut să puteţi auzi cât de frumos a vorbit omul acesta, cât de simplu şi totodată excelent documentat, inclusiv pe partea hi-tech!, cât de modern, cât de echilibrat între emoţia de a dezvălui previziunile miraculoase ale Părintelui Boca şi bunul-simţ de a nu exagera: „11 a fost şi ziua atentatelor din SUA, şi a celor din gara din Madrid, şi a tsunami-ului din Japonia... Acum nu înseamnă să cădem într-un soi de numerologie şi să tragem concluzia că orice zi de 11 atrage o nenorocire! Pe de altă parte, poate că Părintele a vrut să ne semnaleze ceva care nici nu s-a întâmplat încă...”
Nu era un monolog. Oricine avea voie să intervină în orice moment (de-acolo ştiu că erau în cunoştinţă de cauză) şi să pună întrebări. La una dintre ele, preotul a explicat că biserica e doar monument de categoria B, adică „de interes local” (de-aia vin oameni de la Bacău!) şi că o clasificare superioară e de sperat atunci când (aici a zâmbit subţire...) „Părintele însuşi va fi altfel recunoscut...” Ne-a mai spus parohul că i-au sunat măicuţele de la Prislop – alt loc marcat de trecerea adevăratului sfânt – să le spună că în sâmbăta dinainte au venit acolo, ţineţi-vă bine, 400 de autocare...
A fost o jumătate de oră magică. Cine vorbeşte cu dispreţ despre „popii” care-ţi iau banii şi sunt ei înşişi păcătoşi ar fi câştigaţi dacă ar şti că există şi asemenea preoţi...
Altceva însă este la fel de important. Se spune că „Orice minune ţine trei zile” – dar discuţiile despre ea cu siguranţă durează mai mult! De la admiraţie şi speranţă la modă şi frivolitate nu este uneori decât un singur pas. În jurul figurii luminoase a lui Arsenie Boca s-a întreţesut o adevărată industrie, care e de mirare că încă n-a produs t-shirt-uri şi prosoape cu chipul lui, Doamne, iartă-ne! Mai mult decât atât: au ieşit la iveală persoane care susţin că au creat şi au gestionat „brandul Arsenie Boca”! O dublă blasfemie, căci pe de o parte induce ideea că ar fi vorba de un brand, mai exact că ar fi nevoie de un brand de acest fel – implicit, că veneraţia pentru Părinte este artificială, la limită chiar nejustificată – şi, pe de altă parte, îşi arogă capacitatea de a opera, la nivel de mase, o manipulare în zona spirituală!
Vă rog să ignoraţi atât asemenea sminteli, la fel ca şi exagerările celor care aşteaptă ca vreun sfânt – oficializat sau nu – să le plătească întreţinerea...
În loc de-a lua seama la aşa ceva, mai bine faceţi un drum la Drăgănescu. E un minunat loc sub soare, unde vă veţi umple de adevăratul har al lui Arsenie Boca.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
