Ziarul de Duminică

Ucigaşa de frate/ de Elisabeta Lăsconi

Semnul crimei sperie şi fascinează, stigma apasă grav asupra criminalului, şi mai grav când victima are acelaşi sânge, iar când o femeie este cea care ia viaţa propriului frate, înspăimântă de-a dreptul. Iar dubla condiţie a unei femei, ucigaşa fratelui şi puşcăriaşă, este miza noii cărţi semnate de Aurora Liiceanu – Legături de sânge. Povestea Ioanei.

Ce anume transformă într-atât o fiinţă umană încât este capabilă să-şi omoare fratele în bătaie? Se află rădăcina răului în moştenirea genetică, în educaţie, într-o coincidenţă de factori pe care de la grecii antici o considerăm fatalitate? Investigaţia realizată de Aurora Liiceanu porneşte de la situaţia Ioanei (zisă Biba), care a ispăşit cu ani de puşcărie crima şi trăieşte cu un bărbat handicapat de care are grijă.

Urmărind cazul Bibei, autoarea explorează pistele oferite de sociologie şi psihologie, radiografiază şi mentalităţi ale diferitelor medii, nu ezită să apeleze la o cultură de nişă, folclorul puşcăriilor. Ştiinţe şi discipline variate folosite pe zone înguste sau largi dovedesc că totul capătăt sens pentru cine vrea să afle limita umanului şi a feminităţii. Aurorei Liiceanu i se potriveşte formularea adaptată: nimic din ce este omenesc şi feminin nu-i este străin.

Aşa că viaţa Ioanei se transformă în poveste, nu într-o biografie, doar povestea oferă căile înţelegerii: un copil dintr-o familie declasată, cu tată alcoolic şi mamă terorizată în bătăi, un frate mai mare ajuns devreme în puşcărie, capabil de orice ticăloşie, alt frate mai mic plămădit dintr-un aluat mai bun. Toţi trei sunt prinşi în vârtejul crimei, iar Biba le supravieţuieşte fraţilor. Ea singură posedă cheia poveştii, secretul de a rezista la atâtea încercări.

Experienţa integrării în lumea oraşului şi întoarcerea în casa părintească din sat, frustrările şi reuşitele mărunte, iubiri şi înşelătorii de toate felurile punctează destinul Ioanei. Omenia şi legătura de sânge o determină să-şi ajute fratele cel mare, ca apoi să constate că îi răsplăteşte ajutorul cu aceleaşi ticăloşii dovedite înainte faţă de toţi ceilalţi, că nimic nu-l împiedică să-i distrugă bunurile şi să fure chiar şi de la ea.

Într-un fel, povestea Ioanei şi a fratelui ucis rescrie mitul lui Cain şi Abel, cu metamorfoza actanţilor şi a substanţei din care sunt alcătuiţi. Ioana are în fratele ei un dublu, întunecat şi rău, cu un asemenea dublu se confruntă într-o lupta întâi surdă, apoi făţişă, împinsă până la violenţa sângeroasă. Iar răul nu poate fi distrus decât de alt rău pe măsura lui, ori care-l depăşeşte.

Friedrich Nietzsche a scris un enunţ decisiv despre atracţia abisului – dacă te uiţi adânc într-un abis, şi abisul se uită adânc în tine. Aceeaşi idee se regăseşte în nuvela canonică a lui Ioan Slavici – Moara cu noroc: lupta lui Ghiţă cu Lică sceleratul îl preschimbă pe cârciumar în complice la hoţie, iar în final în criminal. Cu alte cuvinte, doar devenind asemenea sămădăului, Ghiţă-i poate provoca prăbuşirea, cu preţul greu al autodistrugerii. Ioana parcurge acelaşi traseu în relaţia cu fratele ei..

Legături de sânge dovedeşte încă o dată că Aurora Liiceanu are har de povestaş, transformă studiul de caz în naraţiune, cu episoade palpitante, împănată de scurte motto-uri din mari scriitori, ce luminează cotloanele poveştii, cu formulări subtile: „Oricine îşi poate revedea trecutul şi, dacă va afla în cărţi personaje în care să se regăsească, va avea un sentiment de recunoştinţă. Nu eşti singurul care ai un anumit fel de trecut, nu eşti singurul care vei gândi la fel ca altcineva. Suntem unici, dar ne asemănăm pe bucăţele.” 

Şi totuşi, Aurora Liiceanu refuză categoric să scrie ficţiune, nu se aventurează pe calea prozei, intuiţia îi spune să-şi păstreze formula originală ce a consacrat-o şi i-a transformat fiecare carte în bestseller. Reuşeşte să se reinventeze de la o carte la alta: găseşte într-un caz un subiect original, într-o viaţă o poveste potenţiala, într-o persoană un personaj nedesluşit nici măcar sieşi, le scoate la lumină şi ne uluieşte de fiecare dată.

 

Aurora Liiceanu, Legături de sânge. Povestea Ioanei, Editura Polirom, 2013, 216 pag.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.