Tragediile japoneze au avut rezonanţă în conştiinţa publică şi rezonanţa persistă, fie că s-au numit Hiroshima şi Naagasaki, fie, mai recent, Fukushima. Nenorocirea ce loveşte oraşe întregi, comunităţi mari şi cu efect pe termen lung impresionează şi pentru că este vorba de un popor definit prin hărnicie şi disciplină admirabile, şi pentru că au trăit tragediile şi urmările cu o demnitate fără egal, dar care ţine de o conduită şi etică foarte veche.
Dar japonezii au trăit şi alte tragedii, rămase necunoscute, ignorate ori pur şi simplu uitate. Romanul „Buddha din podul casei” de Julie Otsuka reînvie tragedia invizibilă trăită de două generaţii de japonezi, care şi-au părăsit arhipelagul, alegând modul de viaţă american, şi-au cumpărat din ţară neveste, iar ele vin cu vaporul în America, pline de iluziile unei vieţi noi, de promisiunile unei familii pentru care au fost pregătite şi educate.
Iluziile se spulberă, căci soţii nu sunt frumoşi, tineri şi bogaţi, aşa cum îi arătau pozele şi scrisorile, iar ele se trezesc în lumi străine – mână de lucru la ferme ori în orăşele, făcând cele mai grele munci, având grija casei şi a copiilor care se nasc. Învaţă încet, chinuitor limba, înţeleg treptat spiritul şi mentalitatea lumii americane, dar păstrează obiceiurile şi credinţele nipone, îndeplinesc ritualurile, aşa cum au fost învăţate.
Scriitoarea ar fi putut alege câteva personaje feminine şi să le urmărească tribulaţiile, cum a făcut Amy Tan în „Clubul norocoaselor” cu eroinele ei din două generaţii, mame chinezoaice venite în America şi fiicele lor născute în America. Sau ar fi concentrat epica romanului asupra unui singur personaj feminin. Dar Julie Otsuka a găsit o formulă uluitoare, împleteşte vocile fetelor care călătoresc cu vaporul, corala persoanei I plural dezvăluie reacţii şi trăiri diferite, armonizate prin suferinţă.
Vocile rămân cumva anonime şi ele depun mărturie despre toate experienţele: prima noapte de dragoste cu bărbatul care le aşteaptă în port ca soţ, muncile înrobitoare, seninătatea surpată de atâtea ori, actele esenţiale în rutina cotidiană, slujbele şi riscurile contactelor cu angajatorii lor americani, solidaritatea ca grup şi singurătatea fiecăruia, maternitatea cu episoade teribile, suspiciunile celor din jur, ameninţarea războiului şi dificultatea de a înţelege de ce sunt percepuţi ca duşmani.
Familiile japoneze s-au adaptat noii lor ţări: calmi şi serioşi, discreţi şi modeşti, ajung să facă parte din peisajul familiar al americanilor. Brusc, ei încep să dispară, fără să se ştie ce se petrece. Dispariţia este înregistrată lent, dar mai rapid şi prompt decât durase pătrunderea lor în viaţa americană. Abia acum americanii le conştientizează calităţile, minunile mărunte şi încântătoare ce le strecuraseră japonezii în traiul lor.
Întrebările privind dispariţiile discreţilor japonezi rămân fără răspuns. Autoarea lasă cititorului să facă toate conexiunile cu istoria cunoscută, cu momentele decisive din cel de-al Doilea Război Mondial, când după atacul de la Pearl Harbor japonezii stabiliţi în America sunt percepuţi ca duşmani, suspectaţi că sunt spioni şi trimişi în lagăre. Este un episod urât, ruşinos al istoriei americane, scos la lumină şi pus în discuţie.
Julie Otsuka, aşa cum o arată şi numele, are origine japoneză, iar romanul ei reuneşte amintiri depănate în familie, în grupurile de femei. A scris doar două romane, publicate unul la 40, altul la 50 de ani, cu o densitate şi concizie ce amintesc de Yasunari Kawabata prin forţa sugestiei, prin stilul minimalist şi prin intensitatea emoţiei cenzurate atent.
„Buddha din podul casei” este corala unei tragedii invizibile vreme de câteva decenii şi un memorial al destinelor feminine înfruntând schimbările noului secol, mutaţiile începutului de globalizare, simultan cu pragurile fireşti ale vârstelor. Fiinţe rămase anonime, ele nu pier în neant fără a-şi lăsa urma, fie şi într-o operă de ficţiune, cu o scriitură plină de fineţe şi poezie, demnă de rafinatele stampe japoneze.
Julie Otsuka – Buddha din podul casei, Editura Polirom, colecţia Actual. Traducere şi note de Casiana Ioniţă
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
