Ziarul de Duminică

Tâlcuiri/ de Aurelia Mocanu. GALERIE FOTO

Atelierul de senectute al sculptorului Alexandru Gheorghiţă (n. 1931) a devenit un neastâmpărat teatru plastic. Distribuţia de personaje provine din poetica cuplului şi din legendele lumii, iar recuzită din „fântâneaua“ memoriei personale, cea cu forme ale arhaicului rural. De dimensiuni cordiale, dar apt proporţionate pentru ridicări mari de scară, sunt arătări bine finisate, preponderent în lemn, cu poleiri colorate sau alburii. Sensibilitatea maturată de înţelepciune umanizeză obiectele utilitare ţărăneşti. Naşte familii de forme mitic-simbolice care animă articulări constructive de volumetrie postbrâncuşiană. Fabula sapienţială induce antropomorful în cele mai domestice înâlniri de forme.

De peste un deceniu, Gheorghiţă lucrează în atelierul casnic, aflat între două curţi-grădină. Se mişcă printre acareturile gospodăreşti ale clanului de cinci artişti, dar şi printre viţe, ghivece cu cactuşi, minunate colecţii etnografice şi nepoţeii din strada Polonă. De-a lungul susţinutei cariere, primul atelier, cel mare, din str. Pangratti, comun cu soţia sa, sculptoriţa Geta Caragiu, a livrat destule proiecte monumentale (ecvestra Mihai Viteazu, monumentul Pârvan, compoziţia Înşir-te mărgărite, portretele de for public: Ştefan cel Mare sau Coşbuc). Gheorghiţă a fost invitat în 1968 la Academia Vannucci de la Perugia, a onorat Bienala veneţiană în 1978 şi a participat constant la expoziţii internaţionale, din 1961până la Sevilla lui 1993. În primele decenii de creaţie i s-au atribuit stilistic metafore ale pădurii gotice, prin amploarea dendrologică a arcuirilor sale în piatră sau lemn. Prin modelarea şi şlefuirea pe selă a ghipsurilor, Gheorghiţă septuagenar dă mai multă atenţie articulărilor corpului, chiar costumaţiei. Apar torsul-maternitate, curbele fructiforme, perforările şi ovoidele. Născocitor de forme cu tâlc, de la dihănii la ritualuri de fertilitate şi citate muzeale, sculptorul se definşte acum printr-o sintaxă a adiţiei simetrice pe verticală şi o preferinţă pentru planuri concave. Gheorghiţă „căuceşte” formele, le dă un mister potenţial de sămânţă care se dezghioacă. E viguros, inventiv formal, are vedenii şi rime decorative. Mitologizează cu convingere totemică. Înseriază cupluri aulice din diverse culture clasice. Stilizează portrete, decupează şi ritmează similifiguri, face din pisălogul utilitar şi din şurub personaj plastic. Logica articulărilor sale formale e narativ-parabolică. Nici himere, nici folclor, ci virtualităţi abstracte umanizate.

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.