Ziarul de Duminică

Străzi din Bucureşti şi numele lor (II)/ de Aurel Ionescu

Lucrare de dimensiuni impozante, Străzi din Bucureşti şi numele lor, avându-l ca autor pecercetătorul ştiinţific Aurel Ionescu, se ocupă de nomenclatura străzilor din Bucureşti, în special a celor cu nume de oameni.

În Bucureşti sunt aproximativ 5.000 de străzi, dintre care peste 1.500 poartă nume de persoane. Cel mai adesea, informaţiile despre acestea sunt laconice sau lipsesc cu desăvârşire. Cartea lui Aurel Ionescu încearcă să umple un gol în acest domeniu, prezentând date despre persoanele ale căror nume fac parte din toponimia Capitalei.

În prima parte a lucrării se face o prezentare a principalelor momente ale dezvoltării oraşului Bucureşti, urmărind împărţirea administrativă, cu accent pe apariţia şi evoluţia nomenclaturii urbane. În partea a doua, sunt prezentate informaţii despre fiecare din străzile bucureştene care poartă nume de persoane. Denumirile sunt ordonate pe categorii socio-cultural-profesionale: eroi, militari, aviatori, medici şi farmacişti, nume ale bisericii, personalităţi istorice, nume din domenii diverse, proprietari de terenuri şi… necunoscuţi.

 

Eroi

Eroi de război

Sunt eroi căzuţi în cele două războaie. Constituie un subcapitol aparte, pentru că nu este specificat gradul militar şi nu s-au găsit nici alte informaţii. Probabil că unii au fost militari, alţii, poate, au fost civili care au săvârşit acte de bravură pe plan local, rămânând în memoria colectivităţii din care făceau parte. Cazul fetiţei erou Măriuca Zaharia este elocvent.

 

Alexandru Anghel

- Anghel Alexandru, căzut în războiul de întregire.

 (...)

Măriuca

- gen. Praporgescu → Măriuca.

* 1951: Măriuca (raionul N. Bălcescu, sub. Berceni).

Informaţii suplimentare

Legătura formală cu gen. Praporgescu şi numele de copil, atât de cunoscut – intrat în legendă după Războiul de Întregire, ne fac să credem că este vorba de fetiţa erou Măriuca Zaharia, din satul Pădureni, jud. Vrancea. În ziua de 6/19 august 1917 bătălia de la Mărăşeşti ajunsese lângă pădurea numită „La Răzoare”. Ea a preluat cu mult curaj misiunea de observator de artilerie din locul numit Rateşul lui Haret, folosind ca punct de observaţie nucul din spatele casei, până când a fost doborâtă de tirul german.

Amintirea ei este cinstită printr-un monument cu bust din bronz, inaugurat în 1977 (autor: Zoia Băicoianu), aflat în faţa şcolii din satul Haret. Pe placa de marmură stă scris: „Aici a căzut alături de ostaşii români în luptele pentru apărarea patriei la frageda vârstă de 12 ani, Maria Ion Zaharia”.

 

Eroi CFR

Cele patru nume care urmează fac parte dintr-un lot de unsprezece nume (patru mecanici de tren şi şapte ingineri cu funcţii de conducere în C.F.R.) care s-au atribuit prin acelaşi proces verbal al Comisiei de Nomenclatură din 10 ianuarie 1930 (1930.10.01n), aprobat în 7 aprilie 1931. Zece dintre ele, inclusiv numele celor patru mecanici, se află în Parcelarea Casei Muncii C.F.R. situată între şos. Viilor şi bd. Pieptănari. În 1954 a apărut aici şi str. Fochiştilor. Celălalt nume, al inginerului Gh. Duca, a fost atribuit bulevardului din faţa Gării de Nord.

O altă parcelare a Casei Muncii C.F.R. şi a Ministerului de Culte a fost lângă Gara de Nord, unde străzile au primit nume în 1926, dar nu din personalul C.F.R.

Cei patru mecanici de tren care urmează au fost selectaţi pentru devotamentul şi eroismul lor în activitate. După cum rezultă din referatele întocmite de conducerea C.F.R., trei dintre ei au fost grav răniţi şi/sau şi-au pierdut viaţa în accidente de muncă, după ce au încercat să salveze trenul pe care îl conduceau.

 

Anastasiu Constantin

- Anghel Saligny (denumire neoficială) → Constantin Anastasiu, mecanic sacrificat la datorie 1910.

Informaţii biografice

Constantin Gh. Anastasiu, mecanic  conducător de locomotivă, Depo(zit)ul Călăraşi, (17 ianuarie 1862 Mizil – 02 februarie 1910). „În anul 1907, pe când conducea un tren mixt, la [i]eşirea din staţia Ciulniţa spre Slobozia, observând că dinspre Feteşti vin două locomotive cuplate, cari ar fi lovit drept în garnitura cu pasageri, prin toate mijloacele posibile a oprit trenul şi [a] dat înapoi, cu riscul de a lovi locomotiva, numai [ca] să evite ciocnirea vagoanelor, lucru ce s-a şi întâmplat. Cu această ocazie a fost grav rănit şi după trei ani de suferinţă a încetat din viaţă.”

 

Eroi 1989

În Bucureşti sunt 23 de străzi care poartă numele unor cetăţeni români care şi-au pierdut viaţa în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Iniţial au fost 22, legătură evidentă cu ziua de 22 Decembrie 1989, în care a luat sfârşit regimul de dictatură comunistă în România. Este, totuşi, o ironie şi o contradicţie, aici, pentru că 16 din cei 22 au fost ucişi după ziua de 22 Decembrie. La fel cum, pe ansamblul capitalei, din cei 543 de oameni împuşcaţi în acele zile, aproape 500 şi-au pierdut viaţa după această zi.

În plus, s-au mai atribuit numele a doi ziarişti străini, care au venit special în acele zile la Bucureşti pentru a relata evenimentele şi au murit (tot după 22 Decembrie!) pe străzile capitalei noastre. Majoritatea atribuirilor de nume a avut loc în a doua parte a anului 1990, una singură (piaţa Danny Huwe) având loc în 1997.

Nu a existat posibilitatea grupării tuturor acestor nume într-un perimetru limitat (cartier, cvartal nou etc.). Denumirile au fost atribuite în cartiere (Chitila, Giuleşti-Podul Grant, Berceni-Metalurgiei, Balta Albă-Miraj), fiind grupate câte patru, cinci sau şase, fără a se face vreo legătură cu fostul domiciliu al eroului.

 

Astafei Petre, erou

Petre Astafei, 01.08.1967-22.12.1989, decedat la Telefoane.

Informaţii biografice

Petre Astafei (1 august 1967, Constanţa – 22 decembrie 1989, Bucureşti). A terminat Liceul Militar de la Brăneşti şi Şcoala de Paraşutism de la Bobocu. Era rugbist la clubul Rapid, la fel ca alţi doi tineri omorâţi în aceleaşi zile din decembrie 1989, în condiţii asemănătoare (Florin Butiri şi Bogdan Şerban Stan). A fost împuşcat în după-amiaza zilei de 22 decembrie pe str. Matei Millo, lângă Palatul Telefoanelor de „un glonţ rătăcit”. A fost internat la Spitalul Colţea, dar, a murit după două zile. Eforturile familiei de a afla cine l-a omorât au rămas fără rezultat.

Făcea parte dintr-o familie de sportivi de performanţă. Tatăl a fost campion naţional la săritura cu prăjina, iar sora sa, Alina Astafei, era săritoare în înălţime, ulterior vicecampioană olimpică (Barcelona, 1992).

 

Eroi necunoscuţi

Bogorin Constantin, erou

* 1951:  Bogorin Dumitru, erou (raionul 1 Mai, sub. Oituz).

 

Cazacu Mihail, erou

* 1951:  Cazacu (raionul 1 Mai, sub. 7 Noiembrie).

 

Din volumul cu acelaşi titlu, în pregătire la Editura Vremea

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.