Cat este arta si cat mestesug in fapta sculptorului consacrata stintelor lacasuri, este greu de cantarit. Numai ca in preajma unor astfel de faptuiri fiind in ultimul timp, si in de voie contemplandu-le admirativ, in cuprinsuri monastice ori eclesiale abia zidite ori cu mare truda restaurate, am omis sa aflu identitatea celui (sau celor) ce atat de inspirat si de maiestrit dadeau lemnului infiorarea icoanelor din vecinatate.
Bizantinismul, asa cum il mostenim in ambianta spatiilor sacre ale bisericii crestine rasaritene, conserva un fel de noblete a austerului. Mobilierul ritual este sumar, ornamentica amplifica doar ceea ce decoratia incintelor domestice a impus drept stil si traditie intr-un orizont de civilizatie, in care granitele dintre spiritualitatea profana si cea sacra sunt difuze.
Intamplarea a facut ca in aceasta vara, la Galeria "Simeza" din Capitala, sa ma aflu in fata unui eveniment rar si cumva atipic. O expozitie de sculptura religioasa, in care dominau fotografiile, mari si mici, realizate cu "ochi" de documentarist, fara epatarea emfatica pe care o insufla de regula prezenta arhitecturilor si obiectelor vestigionare. Dar mai erau expuse acolo si mostre de ancadramante, de porti imparatesti, de tetrapoduri si pretioase forme traforate, de module ornamentale de iconostas... Toate, intr-o retorica a artistului indumnezeit, ce traieste in magica matrice a spiritualitatii cristice aidoma heruvimilor, purtatori de simboluri si insemne deslusitoare, dar si de evlavie.
Remus Dragomir, sculptor, ce pana prin 1988 (a absolvit Universitatea de Arte din Bucuresti in 1974, dar prezent in expozitii inca din anii '70) s-a afirmat drept unul dintre impatimitii insufletitori ai lemnului in faimoasele tabere de sculptura consacrate acestui material de la Arcus, Reci-Covasna, Saliste-Sibiu, Sighet. Apoi a trecut, in urma unui imbold launtric irezistibil, la sculptura destinata spatiilor rituale. Prima experienta majora in domeniu, care avea sa-l orienteze definitiv spre arta cu destinte cultica, a fost intr-un loc apropiat bastinei sale ardelene - la Manastirea Rameti din Apuseni. In 1988, la vechea biserica a manastirii, reface usa principala, ancadramentul icoanei de altar, usile altarului, tronurile ierarhilor. In 1993 lucreaza tot la Rameti intreaga lemnarie sculptata de la biserica noua a manastirii. Era certificarea definitiva din cadrul ortodoxiei noastre. Care i-au deschis calea spre alte numeroase proiecte, pe care le-a finalizat in spiritul adevaratei si profundei traditii a sculpturii si artei ornamentale cu destinatie eclesiala din arealul sud-est european. Dar si cu destule interventii novatoare, in care se regasesc sintetizate cu rafinament elemente ale arhitectonicii si decorativismului din alte zone spirituale si culturale adiacente.
Expozitia rezuma intr-un soi de itinerar cronologic, dar si estetic, in care se disting evolutii si mai ales cautari febrile de individualizare a fiecarui concept potrivit specificului arhitectural si etnospiritual al zonei geografice, in care se afla sfintele salase supuse interventiei artistului. Ea ilustreaza o cariera stralucita si plina de har, care il consacra pe artist in arta noastra contemporana in aceasta rara si dificila indeletnicire. Pentru ca Remus Dragomir nu a ezitat nici un moment sa incerce armonizarea elementelor provenind din mostenirea culturala a spiritualitatii crestine - a surselor bizantine, dar si grecesti, romanice, orientale - cu cele ale sensibilitatii moderne, intr-o tentativa deloc facila de impacare a cerintelor de ordin dogmatic cu o viziune artistica si estetica mai flexibila. Au rezultat, din aceste cercetari asidue si foarte calificate, lucrari monumentale de arta religioasa la Manastirea Lainici-Gorj, la Manastirea Hozeva (Israel), Biserica Mtaileb (Liban), Sf. Spiridon Vechi - Bucuresti, Manastirea Calui-Olt si Barsana Sighet (doua capodopere ale genului!), Biserica din Slobozenii Campinei si din Costesti-Gorj, ce sunt agreate drept repere reprezentative ale sculpturii religioase contemporane.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
