Ziarul de Duminică

SPIRITUALIA/ Ioan Ica jr despre crestinismul lui C. Noica

SPIRITUALIA/ Ioan Ica jr despre crestinismul lui C. Noica

Constantin Noica

09.03.2010, 15:52 384
Marturisesc, am fost totdeauna reticent atunci când s-aincercat asimilarea crestina a lui Constantin Noica. Cei care ofaceau erau stângaci de oriunde veneau. Fie dinspre filosofie, siatunci nu prea aveau datele teologice necesare unei adecvateexpertize - dar, daca afirmau asta, cei mai multi nici nu-lintelegeau pe Noica, constatam. Fie dinspre teologie, si atunci, ingenere, habar n-aveau de filosofia nicasiana, chiar daca ei isiinchipuiau contrariul. Rareori gasesti oameni care sa fie acasa sisa fie convingatori pledând dinspre ambele domenii. Iata de ce amfost de-a dreptul incântat descoperind un eseu al Arhid. Prof. Dr.Ioan I. Ica jr dedicat Centenarului Noica si, implicit, relatieimagistrului de la Paltinis cu crestinismul.
Eseul a aparut in trei numere consecutive ale revistei"Telegraful Român" - august, septembrie si octombrie 2009. In celedoua articole recente de la aceasta rubrica, scrise de subsemnatul,dedicate revistelor crestin-ortodoxe din România, n-am mai insistatsi asupra "Telegrafului Român", fiindca, oricum, balanta era dejadezechilibrata in favoarea Ardealului, demonstrând ca acesta-i"fruncea". Revista cu indelungata traditie, fondata inca de la 1853de Mitropolitul Andrei Saguna, nici inainte de '89 "TelegrafulRomân" nu era de neglijat - gratie eforturilor marelui iubitor decultura care a fost Mitropolitul Antonie Plamadeala. Ma refer celputin la ultimii 8-9 ani inainte de '89, când o lecturam gratieunui prieten teolog. "Telegraful Român" si-a pastrat si astazialura teologica zvelta si detenta culturala bine rostuita. Secunoaste de la distanta ca beneficiaza de contributiile unui corpprofesoral, cel al Facultatii de Teologie Ortodoxa din Sibiu, cucea mai inchegata traditie din tara, are o buna priza laactualitatea crestin ortodoxa internationala - ceea ce nu preagasesti prin media crestin ortodoxa româneasca -, este bineaerisita cultural. Rubrica de actualitate editoriala tinutaodinioara de cel care semna, simplu, Mitropolitul Antonie, estecontinuata astazi cu aceeasi dezinvoltura de MitropolitulLaurentiu. Rafinamentul pe care il strecoara uneori MitropolitulLaurentiu Streza - ma gândesc, de pilda, la cele câteva frazededicate recentei reeditari a cartii "Simboluri ale stiintei sacre"- este generator de bucurie spirituala.
De o eruditie deja legendara printre studentii teologiardeleni, Prof. Ioan Ica jr ne ofera un serial intitulat "Noica -Centenar" in care, aparent, nu pare sa-si propuna decât o generoasaevocare a vietii si operei filosofului. Spun aparent fiindca, chiardaca nu o declara explicit, ba chiar nu este deloc ostentativ, IoanIca jr puncteaza subtil, atunci când are ocazia, acele momente dinviata si opera lui Noica in care intersectia cu crestinismul a fostmai apasata. Tusele acestea sunt insa la fel de echidistante precumsunt si acelea in care este explicitata, pe scurt, gândireanicasiana din principalele lucrari tiparite - ceea ce induce unperfect echilibru al discursului. Si, deopotriva, "mirarea" caexista cineva care sa fie acasa si in teologia crestina si infilosofia lui Noica. Daca excelenta scrierilor teologice ale luiIoan I. Ica jr este deja binecunoscuta, expertiza filosoficadovedita prin acest eseu il asaza la nivelul unui Sorin Lavric, celmai insemnat exeget nicasian de pâna astazi, in opinia multora,inclusiv a subsemnatului.
Care sunt insa vectorii crestini ai parcursului nicasian? Iatamai jos câteva dintre cele "strecurate" in text de Pr. Ioan I. Icajr. Putem incepe din 1937, anul in care a aparut "De caelo", eseufilosofic in care Noica noteaza spre finalul lucrarii sale: "Numaicrestinismul face indivizi puternici". Sau "Un singur ins al zileide azi ar avea viitor: crestinul", deoarece "crestinul singur este,pâna acum, portretul omului". "De caelo" «este cea mai explicitcrestina dintre toate cartile sale» constata Ioan Ica jr. Desigur,mai observa teologul, «Modelul de crestin "agonic" propus de Noicaomului modern "apatic" este personajul dostoievskian AliosaKaramazov - cu care se identifica proiectiv Noica insusi -, celcare, nevinovat fiind, ia asupra sa pacatele si vina altora siparticipa prin suferinta la mântuirea comunitatii».
In partea a doua a eseului sau Ioan I. Ica jr vorbeste faracomplexe despre implicarea legionara a lui Noica asezându-se insiajul cartii lui Sorin Lavric, "Noica si Miscarea Legionara"(Humanitas, 2007). Carte in care S. Lavric "reuseste sa prezintesenin si echilibrat acest delicat si controversat episod, dincolode orice inutile rechizitorii, apologii sau hagiografii postume",subliniaza Ica jr. De altfel, fragmente din "De caelo" si dinrevista "Adsum" au fost "amplu citate si comentate de MitropolitulAntonie Plamadeala", ne aminteste Pr. Ioan Ica jr, cu ocaziainmormântarii filosofului, la schitul de la Paltinis, pe 6decembrie 1987.
"Elitele crestine sunt ale celor puternici, care prin daruireasi sacrificiul lor sunt nu doar buni, ci infricosatori de buni!",scrie Noica in singurul numar din "Adsum" intr-unul din articole(toate, cu exceptia unuia, fiind scrise de el). Lipsit de intuitiepolitica, filosoful adera la Miscarea Legionara in 1938, dupaasasinarea lui Codreanu, dar este, firesc, dezamagit atunci cândconstata ca "Miscarea (este) talibanizata si esuata in ideologie,antisemitism si crime odioase, inacceptabila pentru o organizatiecare se voia crestin-ortodoxa.", arata prof. Ica jr. si maideparte: "O vreme Noica a crezut in felul sau in inspiratia misticacrestina a legionarismului. Esecul acestuia a avut insa oimportanta consecinta: a confirmat reticenta permanenta afilosofului fata de formele exterioare, explicit religioase, alecrestinismului - nu si fata de nucleul sau mistic si teologic cititin cheie filosofica".
Aici s-ar cuveni o paranteza pe care Prof. Ioan Ica jr nu oface. Noica ar fi avut poate prilejul unei reale prize la misticain sensul ei cel mai curat iar nu cel inchipuit de legionari dacasi-ar fi pastrat legatura initiala cu membrii Miscarii "RugulAprins". Un fapt rareori mentionat este acela ca la una dinintâlnirile preparatoare a ceea ce avea sa devina formidabilul grupde rugaciune si studiu cultural-spiritual "Rugul Aprins" de laManastirea Antim a participat si Constantin Noica. Ma refer laintâlnirea organizata de Sandu Tudor la Cernauti, in vara lui 1943,unde a si tinut o interesanta - inclusiv pentru discutia de aici -conferinta cu titlul "Cunoastere si asceza". (Apropo de asceza, demai multe ori am surprins in textul teologului sibian accentul celbun pus pe asceza culturala nicasiana - facându-se, astfel,necesara distinctie de asceza crestina propriu-zisa, chiar daca,pâna la un punct, pot fi inrudite).
Aflam mai departe despre cele câteva intâlniri culturale"extatice" ale filosofului: Kant (la 18 ani), Biblia (28-30 deani), Hegel ("Fenomenologia spiritului") si Goethe ("Faust") peparcursul retragerii fortate de la Câmpulung-Muscel. Dar si desprefaptul ca filosoful a mers sa-si ceara iertare imediat dupa iesireadin inchisoare celor care, considera el, in duh dostoievskian, arfi suferit din cauza sa.
Explicând sistemul nicasian asa cum se desprinde acesta din"Devenirea intru fiinta", in cea de-a treia parte a eseului sau,Ioan Ica jr vorbeste despre cele trei componente ale modeluluitriadic al fiintei care constituie o «unitate dialectica in care"trei sunt una"» si considera ca «e o varianta filozofica atriunitatii crestinismului ortodox; cei care o refuza, "practicândarianismul"».
Daca este sa riscam o data fixa laolata cu Noica, "culturaeuropeana a inceput in sudul continentului nostru in anul 325,odata cu Sinodul I Ecumenic de la Niceea". Spre deosebire de toatecelelalte culturi care nu ar avea cunoasterea libera, "aceastaapare odata cu raportul Unu-multiplu propriu politeismului grec sicu raportul Unu-multiplu propriu crestinismului si culturiieuropene. Europa a creat singura cultura libera, lipsita de mister,deschisa, innoitoare si prospectiva, culturile neeuropene fiindinchise in sine, initiatice, stagnante, iesind din inertie doar subinfluenta celei europene". Aceasta il face pe teolog sa jubilezealaturi de filosof: "mitologia europeana nascuta toata dintr-osingura legenda: cea a unui Prunc nascut in iesle. Culturaeuropeana s-a nascut nu in contra religiei ei - asa cum a facut-ofilosofia greaca -, ci in prelungirea organica a crestinismului;toate sistemele de valori ale Europei, chiar cele aparentanticrestine, sunt de fapt profund solidare cu continutul sistructura crestinismului, care a adus simtul rationalitatii sivalorii pozitive a infinitului (detestat de antici)"...
In fine, luând act de entuziasta pledoarie a lui Noica infavoarea potentialului cultural si spiritual est-european (neluatnici astazi in serios decât accidental), prof. Ica jr pare a selasa el insusi purtat de vântul divin atunci când vorbeste despre«Speranta unei noi culturi, capabila sa instituie un nou raport deintimitate intre oameni si intre oameni si lucruri, (care) vine dinpartea prepozitiei "intru", al carei miracol il poarta in sinecultura româneasca (folclor, Eminescu, Brâncusi, Noicainsusi)».
Reprezentant de seama al Bisericii Ortodoxe Române ladelicatele dialoguri ecumenice dintre ortodocsi si catolici, Pr.Ioan Ica jr rezuma astfel: "Situata intre Orient si Occident, intretraditie si modernitate, România si cultura ei au, in viziunea luiNoica, sansa si latenta unei medieri in spirit cu semnificatiiecumenice in destinul spiritului uman". Pe nedrept, pare sa zica sidemonstreaza Ica jr, aceasta postura a fost, cum se stie, riscantapentru Constantin Noica, expunându-l acuzelor de antimodernism,antioccidentalism etc.
Este una dintre cele mai tonice si pertinente pledoarii"intru" Noica pe care o cunoastem.

MARIUS VASILEANU (n. 14 apr. 1964 la GuraHumorului, Bucovina) are o licenta in filosofie (UniversitateaBucuresti) si un master in antropologia spatiului sacru(Universitatea de Arhitectura ''Ion Mincu''). Este doctorand alUniversitatii Bucuresti, Facultatea de Litere, cu o temainterdisciplinara in care continua studiile de antropologie areligiei. A fost director al Editurii Muzicale si profesor deistorie a religiilor in invatamantul preuniversitar. A sustinut obogata activitate in presa: studii, articole, eseuri, recenzii,proza scurta, editoriale, interviuri - in jurnale, revisteculturale si cu profil spiritual -, producator si realizator deemisiuni radio, numeroase colaborari la principalele televiziunicentrale. In ultimii ani a fost editorialist si editor coordonator(departamentul cultura-religie) la ziarul ''Adevarul'' siredactor-sef al revistei ''Adevarul literar si artistic''; ulteriora fost senior editor la agentia de presa ''NewsIn'', coordonanddepartamentele de cultura-religie si media-publicitate. Actualmentesemneaza o rubrica saptamanala in suplimentul ''Aldine'' alziarului ''Romania libera'' si preda istoria religiilor laUniversitatea Bucuresti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO