SPIRITUALIA/ Fascinatia nebunilor intru Hristos

Fenomenul nebuniei mistice are in ceea ce priveste universulcrestin o abundenta si fabuloasa literatura. Centrata cu precaderein spatiul bizantin propriu-zis si in cel rusesc, fenomenologianebunilor intru (sau pentru) Hristos insumeaza nenumarate exemple.Tarile Române au avut, pare-se, putine astfel de personaje, dar,firesc, credinciosii si cercetatorii au fost interesati la rândullor de acest comportament mistic atât de straniu.

Cred ca este pentru prima oara când apare un studiu scris deun român - si care respecta exemplar rigorile academice - dedicatacestei categorii de manifestare mistica: "Nebunii intru Hristos",Catalina Velculescu (Paideia, 2008), lucrare pe care, spre rusineacronicarului, am descoperit-o abia de curând. Cartea cuprinde unfoarte limpede, amanuntit si necesar eseu introductiv, alaturi dereproducerea principalelor scrieri pastrate in manuscrisele sitipariturile românesti vechi ce se refera la vietile a doi sfinticare si-au asumat nebunia mistica: Simion si Andrei.

…Povestea porneste de la cunoscutele indemnuri ale ApostoluluiPavel: "Daca i se pare cuiva dintre voi ca este intelept in veaculacesta, sa se faca nebun, ca sa fie intelept. Caci intelepciunealumii acesteia este nebunie inaintea lui Dumnezeu" (I Corinteni 3,18-19) si "Noi suntem nebuni pentru Hristos"; "Am ajuns ca gunoiullumii, ca matura tuturor" (I Corinteni 4, 10 si13). De aici rezultasi sfintii nebuni, saloi - dupa cum prefera sa-i numeascaautoarea - care erau: "o categorie de sfinti indragiti in lumeamultinationala si multiculturala a Imperiului Bizantin din secoleleVI-VII" (p. 9).

Daca ne gândim bine, Iisus insusi fusese "un scandal" princomportamentul si faptele sale, astfel incât cei care-i urmeazaintru totul par a fi condamnati la o viata in raspar cu lumea,luptându-se cu formalismele de tot soiul, cu limitele de gândire simentalitate - realitate care se regaseste in viata multorspirituali din toate traditiile autentice. "Ziua scandalizau prinnonconformismul lor comunitatea crestinilor (unii conformisti,altii fatarnici), urmarind in chip deliberat ca atunci cândajungeau in raporturi cu oamenii "normali" sa declanseze intâmplariin care acestia din urma sa-si piarda masca fatarniciei, acucerniciei si a cumsecadeniei de parada. Traiau fara casa, farahaine, printre câinii fara stapân, pe gramezile de gunoaie. Uneoriajungeau printre prostituate, hoti, vagabonzi. Noaptea se rugau,posteau, aveau viziuni. Salos (feminin Sali) estenumele, probabil, de sorginte siriana, pe care l-au dobândit" (p.10-11) precizeaza Catalina Velculescu.

Aceasta miscare pare sa fi pornit preponderent din Egipt siSiria, dar exista marturii ca vin si dinspre Roma, lucruexplicabil, caci martirii care acceptau cu seninatate sa fierastigniti ori sa fie aruncati in mijlocul fiarelor pentru credintalor nu puteau fi decât nebuni in ochii prigonitorilor. Prototipulantic pentru saloi (plural) pare sa fi fost nebunul inteleptEsop. Inrudirea nebunilor intru Hristos cu actorii, mimii siclovnii care s-au crestinat este o tema aparte si ma bucur saamintesc aici faptul ca literatura noastra de specialitate s-aimbogatit acum trei ani cu un excelent studiu dedicat tocmaiacestora: "Când sfintii mergeau la teatru. Ecouri dintr-un altfelde Bizant" (Razvan Ionescu, Ed. Curtea veche, Bucuresti, 2007). Dealtfel, daca tot am ajuns la capitolul bibliografic, sunt dator sasubliniez si faptul ca cercetatoarea Catalina Velculescu abeneficiat de sansa de a putea scormoni despre subiectul nostruprin mari biblioteci occidentale, astfel incât, declara, a adusdocumentarea la zi, pâna in anul 2004 - un exemplu demn de urmatpentru teologii nostri destul de slab dotati pentru astfel deintreprinderi academice-ingeresti. Exista, desigur, câteva rareexceptii, iar una cu totul exemplara: diaconul Ioan Ica jr. de laSibiu, ale carui stralucite studii pot fi modele de exegezateologica academica. In aceeasi ordine de idei, pentru ceiinteresati, fara pretentia de a fi exhaustiv, iata si câteva altetitluri aparute in limba româna dupa ' 89 care sunt dedicatenebunilor mistici crestini: "Fericitii nebuni pentru Hristos", IoanKovalevsky (Ed. Anastasia, Bucuresti, 1997, trad. Boris Buzila),"Pelerini rusi si vagabonzi mistici", Michel Evdokimov (Ed.Pandora-M, Târgoviste, 1999, trad. Magdalena Marculescu-Cojocea siElena Soare), "Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos" (Ed.Evanghelismos, Bucuresti, 2002, trad. Ieroschim. StefanLacoschitiotul) si "Fericitii nebuni pentru Hristos. ParinteleTeofilact Avdeev si Serafim ieroschimonahul", Serghei Nilus (Ed.Sofia, Bucuresti, 2008, trad. Boris Buzila).

Dupa ce arata ca prima referire scrisa pastrata este despre osali, o calugarita din secolul IV, care a vietuit intr-omanastire din Egipt, autoarea vorbeste pe larg despre Simeon Salos,nascut in secolul VI in Siria, a carui viata a fost (re)povestitamulte veacuri de atunci incoace. Precum orice mistic cu vocatie, siacesti salos sunt foarte duri mai intâi de toate cu eiinsisi, iar apoi cu cei din jur, demonstreaza autoarea. In toataliteratura de acest tip gasim adesea confruntari intre sfinteniacelui dedicat lui Hristos, o sfintenie indeobste ascunsa tocmai subidentitatea nebuniei, si mastile sub care se pitesc diverselecategorii de locuitori ai imperiului: "aparenta de crestinism, pecare o afiseaza locuitorii Emesei, lipsiti in realitate de unadintre virtutile crestine definitorii: dragostea pentru aproapele,chiar daca acest «aproape» ar fi un nebun" (p.15). Iata o mostra:dupa 31 de ani de asceza in pustie in care ajunge, se spune, lacele mai inalte trepte ale "imbunatatirii" si la apatheia(stapânirea simturilor), Simeon Salos se infiinteaza in orasul celmai apropiat "tragând dupa sine pe strazi, ziua in amiaza mare,legat chiar cu frânghia ce-i servea drept cingatoare a raseicalugaresti, un câine mort pe care-l luase de pe gramezile de gunoidin afara cetatii" (p. 15). Ulterior va gasi alte modalitatisocante pentru a-si trezi confratii si abia odata cu moartea isi vadezvalui adevarata sa fata, cea a sfinteniei. Modelul sus-mentionateste apoi preluat de o intreaga pleiada de saloi, printreacestia, Andrei Salos, care "joaca rolul nebunului, dar mascaasumata nu mai ocupa tot ecranul, ci sta in cumpana cu actiunilelui de bun sfatuitor (nu am spune "duhovnic", pentru ca Andrei nueste nici calugar, nici preot) si de intelept cunoscator altainelor universului" (p. 22). Acesta, in urma unor revelatii,dobândeste calitati profetice, ceea ce genereaza numeroaseinformatii care tin de nelinistile crestine - de unde si scriereanumita ulterior "Apocalipsul lui Andrei Salos". Exemplul celui dinurma a determinat mai apoi o efervescenta nemaiintâlnita pepamântul Rusiei pravoslavnice, astfel incât "Pâna in secolul XVIII,in Rusia au fost sanctificati peste 35 de sfinti nebuni intruHristos" (p. 25). Aceasta categorie de mistici crestini - nereferim la cei reali si nu inchipuiti - are parte de recunoastereaBisericii si prin faptul ca sunt pomeniti la liturghie in Duminicaa 10-a dupa Rusalii.

Ei bine, de migratia in tarile române a textelor originale cureferire la sfintii Simion si Andrei si despre primele traduceriromânesti se ocupa substanta exceptionalei carti semnate deCatalina Velculescu. Cercetatoarea mai face o observatie care tinede inteligenta dohovniceasca (spirituala): "Saloii apartinliteraturii bisericesti. Se poate discuta si in ce masura suntinruditi cu traditia populara a "nebunului intelept" din culturaaraba (in vechime Buhlul; mai târziu: Nastratin Hogea), cu cea alui Eulenspiegel din cultura germana sau chiar, pentru orizonturimai indepartate, cu inteleptul Zen" (p. 12). Personal, as maiadauga si exemplul unora dintre invatatorii hasidismului (in cazuliudaismului) si sufismului (in cazul islamului).

In sfârsit, un ultim fenomen important legat de nebunii intruHristos este acela ca, in mod logic, nu toti erau cu adevaratsfinti. S-au gasit destui imitatori care mimau nebunia, dar carorale lipsea sfintenia. Referitor la oceanul de imitatori intr-alevietii spirituale - ale carui ape se afla in exponentiala cresteresi ameninta cu un adevarat potop lumea de astazi -, las cititoruluiplacerea sa mediteze…