Sorin Aparaschivei
Spionajul american în România
1944-1948
Editura Militară
A fost sau nu a fost spionaj american în România? Este o întrebare grea, de la care a pornit studiul de faţă, initial o teză de doctorat. Evenimentele, documentele şi mărturiile perioadei indică fără dubii faptul că România se află printre ţările de origine ale Războiului Rece, devenind un spaţiu de confruntare informativă între lagărul comunist şi blocul lumii libere. Astfel, Serviciul Informativ American a urmărit şi a punctat la toate problemele care au interesat securitatea naţională a SUA în regiune.
Ideea centrală a lucrării are la bază obiectivele Serviciului Informativ American de a observa şi studia, la începutul Războiului Rece, modul cum un stat independent, democrat liberal, cu un popor de origine non-slavă, majoritar anticomunist şi cu un pronunţat sentiment naţional, a fost ocupat, subjugat şi transformat într-un stat totalitarist, complet dependent de Uniunea Sovietică. Interesul american fiind parte a strategiei americane de securitate referitoare la combaterea comunismului, a influenţei mondiale a Uniunii Sovietice şi sateliţilor ei. În plan secundar, cercetarea îşi propune să prezinte şi să explice modul cum au contracarat structurile de informaţii ale regimului comunist din România acţiunea Serviciului Informativ American şi care au fost rezultatele acestor acţiuni.
Având în vedere diversitatea şi complexitatea structurilor informative americane, am decis ca, pe parcursul lucrării, întreaga „comunitate informativă americană” prezentă în România să fie tratată sub denumirea generică de „Serviciul Informativ American”, denumire, de altfel, agreată şi de organele informative ale regimului comunist în documentele întocmite.
Demersul autorului are un caracter original şi marchează o premieră pentru istoriografia domeniului din ţara noastră. Pe lângă o bogată şi diversificată literatură de specialitate, internă şi externă, lucrarea introduce în circuitul ştiinţific numeroase documente inedite existente în cadrul „Arhivelor Naţionale ale României”, arhivelor „Serviciului Român de Informaţii”, arhivei Central Intelligence Agency, National Archives and Records Administration, arhiva Muzeului „Franklin Delano Roosevelt” etc. Pentru acest proiect, la cererea personală a autorului, fiind declasificate circa 600 de file din „Arhiva Centrală a Serviciului Român de Informaţii”.
Intervalul 1944-1948 este considerat a fi unul dificil pentru cercetarea istorică, situaţie vizibilă şi la nivelul profesioniştilor intelligence-ul românesc. Din acest punct de vedere, şi păstrând proporţiile, am putea spune că avem de-a face cu „evul mediu întunecat” al activităţii serviciilor româneşti de informaţii. Cauzele sunt diverse. Cele mai multe au ca justificare starea de incertitudine şi haosul caracteristic perioadelor de tranziţie, aşa cum a fost şi cazul societăţii româneşti. Structurile informative din România au fost parte a acestor prefaceri, atât ca obiect cât şi ca subiect. Remarcăm că nici peste Ocean istoriografia domeniului nu este prea abundentă, iar, atunci când ea există, România este tratată doar în mod tangenţial. Una din explicaţii poate fi cea mărturisită de domnul Grant Harris, cercetător la Library of Congress şi responsabil de zona Europei de Est. În anul 1996, Departament of Defence şi Library of Congress au inaugurat un program de înregistrare a microfilmelor militare aflate în arhivele fostelor state comuniste din Blocul sovietic, referitoare la evenimentele celui de Al Doilea Război Mondial şi a perioadei de început a Războiului Rece. În cadrul programului, Arhivele Militare din România au livrat Bibliotecii Congresului american un număr de aproximativ 550 de role de microfilm, cuprinzând documente declasificate din perioada 1944-1965. Ulterior, în anul 1999, referindu-se la acest schimb arhivistic, Grant Harris a făcut o dezvăluire... oarecum şocantă, precizând că „semnificaţia fondul arhivistic provenit din România asupra Misiunii Militare Americane este inestimabilă, în condiţiile în care documentele oficiale ale acestei Misiuni nu au putut fi încă localizate în cadrul Arhivelor Naţionale ale Statelor Unite şi nicăieri altundeva”. Grant Harris ne mai arată că de problema identificării arhivei Misiunii Militare Americane din România, în cadrul Arhivelor Naţionale din SUA, s-a ocupat dr. Ernest H. Lotham J.
Prin urmare, prezenta lucrare acoperă lacuna existentă în istoriografia domeniului, perioada 1944-1948, şi constituie un punct de plecare pentru cei interesaţi să exploreze în viitor anumite aspecte ale acestei probleme.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
