S-a intamplat pur si simplu, n-a fost nici un complot de natura teoretica la mijloc, sa rasfoiesc zilele acestea doua carti, indeajuns de cunoscute cititorilor romani incat invocarea lor sa nu mai necesite prea savante comentarii auxiliare. E vorba despre Sfarsitul istoriei de Francis Fukuyama si de Facultatea de litere de Bogdan Ghiu.
Mutand de ici pana colo ce e de mutat - dar exact ce e si nici o farama mai mult - cuvintelele acestea isi incruciseaza, cumva, cu generozitate, destinele. Motivele sunt destule. Imi voi opri atentia numai asupra celui mai proaspat dintre ele.
Anul universitar e aproape incheiat. Nu pot fi, asadar, banuit de favoritisme publicitare. Decat in masura in care ele s-ar livra simultan cu enorme rezerve - personale - de naivitate. Sau in masura in care s-ar putea distinge, in ceea ce afirm, macar o firava tusa de insolenta. Or, eu nu fac aici decat sa repet o afirmatie usor paradoxala pe care, intre prieteni, am exersat-o de nenumarate ori: anume aceea ca Facultatea de Litere ar trebui sa intre in randul scolilor obligatorii pentru toti cetatenii civilizati ai Romaniei. Poate chiar, intr-o ierarhie improvizata, inaintea liceului. Sau - fortez argumentul de dragul claritatii - in locul acestuia. Cum anume? Pare sa fie o anomalie statistica, dar, la un sondaj rapid intre inca tinerii anului 2008, se poate constata ca fiecare promotie de absolventi de facultate e mai consistenta numeric decat ar fi indicat-o calculele din preajma Bacalaureatului. Un spor demografic de invidiat, s-o recunoastem! Cu atat mai mult cu cat mugurii-surpriza ai acestui arbore genealogic ad hoc sunt, fara exceptie, persoane instruite. Apartinand unei autoproclamate si deja traditionale elite intelectuale. Din fericire, matematica ne salveaza la timp de astfel de utopii vesele. Aparenta emulatie se poate explica de fapt foarte rational si foarte pedestru. Studii la distanta, practicieni calificati la locul de munca, optiuni multiple, aproape ca nu mai conteaza. Gustul ramas este suficient de amar.
Si atunci de ce ar fi Literele altceva? Pentru ca, din punctul meu de vedere, se afla dincolo de suspiciuni. Si dincoace de pasiuni. A alege aceasta facultate reprezinta, pentru oricine, un gest frontal. Nu spun ca alte variante din lunga - mult prea lunga - lista aflata la dispozitia candidatului ar reprezenta, numaidecat, eschive. Dar nici nu le pot scuti, cu ochii inchisi, de o atare eventualitate.
Singura facultate care mai pastreaza in substanta ei ceva din latura de gratuitate informationala, de plezirism estetic, de exigenta necuantificabila. Asa s-ar defini, dinauntru si din exterior, Facultatea de litere. Si atunci nu merita oare sa te antrenezi cativa ani buni in astfel de delicii ale spiritului, nu merita oare sa deprinzi serios stiinta asimilarii complete a textului? Urmand, de buna seama, ca apoi sa-ti continui linistit vechile preocupari pentru chimia organica, pentru fizica nucleara, pentru matematica fractalilor, pentru economia politica sau pentru legislatia romana.
Am avea in jurul nostru - sunt sigur - mult mai rare intrebari meschine din familia omniprezentei "La ce foloseste?". Si - sunt si mai sigur - un mult mai evident bun-gust.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
