Ziarul de Duminică

Românii din Milano într-un recent volum monografic al oraşului/ de Ziarul de duminică

Românii din Milano într-un recent volum monografic al...

Autor: Ziarul de Duminica

15.09.2016, 23:58 416

Pentru prima oară prezenţa românească din Milano şi Lombardia este consemnată într-un important volum monografic cu titlul: „Milano Multietnica. Scorci e  memorie” recent aparut în această vară la editura Meraviglie, 206 p., lucrare îngrijită de doi cunoscuţi jurnalişti italieni – Donatella Ferrario şi Fabrizio Pasoli. 

Milano este deja cunoscut ca un oraş multietnic în care locuiesc cca. 250.000 de străini, originari din 160 de ţări, capitala lombardă fiind o metropolă care se înscrie într-o evoluţie firească în rândul marilor oraşe europene şi occidentale. Zi după zi, în opinia celor doi autori, oraşul se îmbogăţeşte cu sunetul unor noi limbi, unor noi culturi, unor noi mentalităţi. 

Noua realitate căreia nu îi lipsesc multe aspecte problematice, aduce cu sine un enorm potenţial din punct de vedere cultural, fără a mai vorbi de o experienţă fascinantă pe care o poate avea oricine care vrea sa descopere mapamondul printr-un simplu tur al cartierelor milaneze, care echivalează cu turul lumii într-un singur oraş. Volumul este un mic pas spre a cunoaşte şi înţelege pe celalalat, pentru aceasta este însă necesar sa faci cunoscut acest fapt, afirmă cei doi jurnalişti. 

Lucrarea monografică este rodul a mai mult de doi ani de muncă a autorilor, care însumează rezultatul a zeci si zeci de întalniri cu persoane aparţinând nationalităţilor prezentate în volum, fiecare povestind experienţa lor legată de Milano, reprezentanţi de asociaţii, exponenţi ai religiilor, mediatori culturali, cercetători, limitându-se în prezentarea naţionalităţilor mai numeroase de pe teritoriul oraşului Milano, care provin din: Filipine, Egipt, China, Peru, SRI Lanka, România, Ecuador, Ucraina, Maroc, Bangladesh cu Armenia, Senegal, Eritrea etc.

Cu un număr de cca. 15.000 de rezidenţi, românii se situează pe locul şase între comunităţile de străini din Milano, în schimb pe teritoriul Lombardiei sunt prezenţi 159.626, comunitatea noastră situându-se între grupurile mari de emigranţi din regiune.

Autorii consideră că românii se integrează foarte repede în Italia datorită afinităţilor lingvistice, fiind mult predispuşi la forme de asociaţionism ca o referinţă principală înspre a păstra rădăcinile culturale şi lingvistice. Comunitatea românească caracterizându-se în acest sens printr-o existenţă transnaţională în care patria de origine coexistă cu noul context social.

Italia este considerată sora mai mare pentru România, afirmă cei doi autori, o caracterizare care în virtutea factorului latinităţii, face ca românii să se simtă foarte apropiaţi de această ţară. Emigraţia românească în Italia are rădăcini vechi încă după primul război mondial, dar despre o emigraţie masivă se poate vorbi abia după căderea zidului Berlinului începând cu anul 1990. Dacă în anii 1980 se înregistrau 363 rezidenţi români în oraşul Milano, în 1995 erau stabiliţi 541 ca apoi în 2015numărul lor să crească la 5.536, iar în 2015 să fie înregistraţi cca. 14 798 de români. Autorii prezintă si o scurtă incursiune istorică a României, marile momente de la 1848 (rolul şi influenţa lui Guseppe Mazzini în Ţările Române, prietenia româno-italiană, schimburile culturale care au avut loc în decursul timpului între principatele Romane şi Italia), perioada interbelică caracterizată de marile iniţiative culturale atât dinspre partea Italiană: deschiderea Institutului Italian de Cultură la Bucureşti, prezenţa lui Ramiro Ortiz, catedra de limba română cât şi extraordinara strategie diplomatică culturală venită dinpre partea Statului român în Italia, rolul personalităţilor Nicolae Iorga si Vasile Pârvan, fondatori ai două mari instituţii de cultură cu un rol fundamental atunci şi acum în promovarea culturală şi artistică românească în Italia. Sunt prezentate personalităţi italiene precum Luigi Cazzavillan, Giovanale Vegezzi Ruscalla, Ramiro Ortiz care au contribuit mult la istoria raporturilor culturale între România şi Italia.

Privind istoria recentă a României si experienţa comunistă, autorii fac referinţă la renumitul istoric Cesare Alzati, care evaluând experienţa comunistă în România, afirma: „cred că este imposibil pentru cine nu a trăit o experienţă de acest fel să înţeleagă ce înseamnă să trăieşti într-un regim totalitar (…) credinţa poporului a fost mult mai puternică decât totalitarismul şi acesta este un lucru important.” Emigraţia italienilor în România este un al subiect adus în atenţia cititorilor, cei doi autori făcând referinţă la secolul al XIX-lea şi prezenţa italiană pe teritoriul României precum şi contribuţia acestora în diferite sectoare ale economiei ţării noastre. Mai mult de o pagină vine dedicată vieţii religioase a românilor, consideraţi o comunitate cu un puternic sentiment al credinţei creştine, păstrător al tradiţiilor vechi, factorul religios fiind determinant în viaţa comunităţii, care încearcă şi aici în Italia să menţină sărbătorile religioase şi valorile creştine. Prima parohie ortodoxă românească la Milano este datată la 1 octombrie 1975. Volumul menţionează şi prezenţa bisericii greco-catolice din Milano, în acest sens fiind evocată experienţa părintelui Robert Romulus Popa, care se implică activ în viaţa pastorala şi duhovnicească a românilor din parohia sa.

De istoria recentă a oraşului se leagă şi numele lui Constantin Drăgan, fondatorul ButanGas şi a Fundaţiei Europene (1973) din Via Larga, apoi a Universităţii Libere Lombarda care propune diferite cursuri publicului interesat. Emigraţia masivă a românilor, în special a femeilor, mamelor a dat naştere şi unor problematici deosebit de delicate consideră cei doi autori, aducând în discuţie aşa numiţii „orfani della migrazione”, o realitate dură asemeni categoriei badantelor, cărora scriitoarea Ingrid Coman le-a dedicat două volume: „Satul fără mămici” şi  „Badante pentru todeauna” în apariţie bilingvă română-italiană. La sensibilizarea  opiniei publice italiene contribuie în acest sens şi Silvia Dumitrache, care a lansat proiectul „Te iubeşte mama” în cadrul Asociaţiei Donne Romene în Italia, care îşi propune să ofere suport mamelor aflate în dificultate.

Între marile personalităţi de origine română în Italia autorii amintesc pe compozitorul Roman Vlad, soprana Virginia Zeani, balerinul Gheorghe Iancu.

În prezent, realitatea culturală românească la Milano este definită în opinia autorilor de fondarea la Milano a unui Centru Cultural italo-român si a primei edituri româneşti in Peninsulă – Rediviva, care au reuşit să valorizeze cultura românească în teritoriu prin dialogul deschis atât cu comunitatea românească, societatea italiană cât şi dialogul intercultural dezvoltat cureprezentanţiiasociaţiilor de străini din teritoriu. 

Un interviu mai lung intitulat „Misionarismul cultural între România şi Italia” este realizat de jurnalista Donatella Ferrario cu Violeta Popescu, interviu care aduce în atenţie eforturile şi imaginea din punct de vedere cultural pe care o prezintă România şi comunitatea de români din Milano, interesul acesteia de a se integra în contextul cultural al oraşului, fiind enumerate iniţiativele din cadrul bibliotecilor italiene, universităţi, şcoli, diferite instituţii, fundaţii şi asociaţii italiene, prezenţa în cadrul Bookcity Milano, Festivalul de Literatură, Festivalul de Poezie, Zile Interculturale, s.a.

Prezenţa românilor în Milano, incluzând toate categoriile profesionale (muncitori, ingineri, medici, asistente, îngrijitoare, angajaţi ai unor diferite firme şi companii, până la o importantă elită culturală si artistică (profesori, cercetători,artişti, pictori, muzicieni, balerini etc.) alături de alte comunităţi de străini, reprezintă o bogăţie si o resursă importantăîn istoria oraşului.

În realizarea şi prezentarea României în cadrul acestui volum, a comunităţii de români din Milano, jurnaliştii italieni Donatella Ferrario şi Fabrizio Pesoli, mulţumesc tuturor celor care din comunitatea românească au oferit sprijin informaţional, suport, bibliografie, fiind amintit Consulatul General al României la Milano şi activitatea consulului general George Bologan (actual ambasador al României la Roma) căruia autorii îi mulţumesc în mod special pentru sprijinul acordat, precum şi Centrului Cultural Italo Român şi tuturor celor intervievaţi în decursul întocmirii cărţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO