Ziarul de Duminică

Robert Kaplan şi „nevoia lui Putin de state-tampon”/ de Stelian Ţurlea

Robert Kaplan şi „nevoia lui Putin de state-tampon”/...

Autor: Stelian Turlea

16.05.2014, 00:26 476

Robert D. Kaplan conduce departamentul de analize geopolitice al Agenţiei de analize strategice internaţionale Stratfor, din Austin, statul Texas. Se află încă în România, ieri a participat la lansarea traducerii cărţii sale „Răzbunarea geografiei. Ce ne spune harta despre conflictele viitoare şi lupta împotriva destinului”, editată de Litera. Lansarea a avut loc în sala Grigore Gafencu“ a Ministerului Afacerilor Externe, printre vorbitori numărându-se Mircea Geoană, Emil Hurezeanu, Iulian Fota, Paul Dobrescu, Alex Şerban.

Robert D. Kaplan este autorul a 14 cărţi de politică externă şi călătorii, traduse în numeroase limbi, printre care: Monsoon: The Indian Ocean and the Future of American Power; Balkan Ghosts: A Journey through History şi Warrior Politics: Why Leadership Demands a Pagan Ethos. A fost, timp de peste un sfert de secol, corespondent pe politică externă pentru publicaţia The Atlantic. În 2011, Foreign Policy l-a desemnat printre „Primii 100 de gânditori ai lumii“. În 2012, s-a alăturat Stratfor în calitate de analist geopolitic principal. Din 2009 până în 2011, Kaplan a fost membru al Comitetului de Politici de Apărare condus de secretarul american al Apărării, Robert Gates. Din 2008, este senior fellow în cadrul Center for a New American Security din Washington. Din 2006 până în 2008, a fost visiting professor de securitate naţională al Promoţiei 1960 din cadrul Academiei Navale a Statelor Unite, Annapolis.

„Ne-am întors la normalitatea geopoliticii şi vedem o serie de state care contestă aranjamentul post ’90. Deşi niciodată nu a fost un aranjament acceptat de aceste puteri. Rusia nu a acceptat niciodată extinderea NATO, pentru că a fost prea slabă să se opună. Acum poate să facă probleme.“ – afirma Robert D. Kaplan, interviu în revista 22.

„Răzbunarea geografiei: ce ne spune harta despre conflictele viitoare şi bătălia împotriva destinului/ The Revenge of Geography: What the Map Tells Us About Coming Conflicts and The Battle Against Fate” trece în revistă punctele fierbinţi ale istoriei universale, luând în considerare avantajele şi dezavantajele lor geografice. Cartea vorbeşte şi despre felul în care amplasarea unei naţiuni pe hartă are un anume impact asupra destinului acesteia si a psihicului colectiv.

Am selectat câteva răspunsuri ale autorului dintr-un amplu interviu acordat Europei Libere, după apariţia cărţii în engleză:

„Războiul rece i-a orbit pe gânditorii Occidentali despre realitatea hărţilor. A divizat în mod artificial Berlinul şi tot în mod artificial a plasat Grecia în Vestul Europei, când de fapt Grecia era o ţara săracă din Balcani şi din bazinul Mediteranei cu mari probleme de dezvoltare venind dinspre despotismul turcesc şi bizantin.”
„Mediilor de informare occidentale le place la nebunie să-l urască pe Putin pentru că el nu se potriveşte cu imaginea din grădina lor. Ceea ce ar trebui să vadă în Putin este nu un lider totalitar, ci un rus obişnuit şi pe jumătate dictator, al cărui neoimperalism cinic este rezultatul unei profunde lipse de securitate geografică. Putin se uită la Europa şi vede ceea ce ţarii şi comisarii sovietici au văzut înaintea lui: o cale de invazie împotriva Rusiei, istoria invadării Rusiei de suedezi, de polonezi, de francezi, germani, lituanieni…
Şi exact ca liderii comunişti înaintea lui, Putin are nevoie de state-tampon. El vrea să aibă o influenţă covârşitoare asupra Ţărilor Baltice. Vrea să aibă state-tampon în Europa de Răsărit, nu acceptă destrămarea Pactului de la Varşovia. Putin ştie că Pactul de la Varşovia nu se mai poate reface, ştie că nu mai poate să controleze ţările baltice, pentru ca sunt membre ale Alianţei Nord Atlantice. Dar o să încerce.
O să continue să exercite presiuni în diferite feluri – prin conductele de gaze, prin grupările criminale, prin atacurile cibernetice şi aşa mai departe… Aceeaşi nevoie a sa pentru a avea Belarusul şi Ucraina ca ţări tampon. Tot din cauza asta a invadat Georgia în 2008 şi aceeaşi dorinţă de a avea influenţă în Asia Centrală – chiar dacă nu mai are puterea militară să reconstruiască imperiul rus. Putin gândeşte ca un lider rus tradiţional, pentru că Rusia este deschisă din multe părţi invaziei. Este o mare putere terestră fără graniţe naturale şi puterile terestre sunt în general foarte nesigure. Le lipseşte siguranţa pe care o au puterile maritime sau ţările înconjurate de oceane.”
„Cititorii ar trebui să rămână – din carte, n.n. – cu ideea că geografia este extrem de importantă. Geografia impune anumite constrângeri. Impune anumite limite comportamentului nostru. Dar indiferent cât ar fi de puternice aceste limite, este încă spaţiu suficient pentru evoluţii individuale, pentru a face lumea mai bună, pentru a rezolva crizele. Cu alte cuvinte, numai recunoscându-ţi limitele şi ce înseamnă acest lucru pentru tine, poţi face ceva ca să le depăşeşti. Cartea aceasta arată tot ce trebuie depăşit, dar îşi lasă cititorul cu speranţa că lecţiile geografiei trebuie să îi facă pe lideri să încerce să ajungă la un echilibru al puterii şi din acest echilibru pot să se dezvolte şi libertatea şi societatea civilă…”

Vom reveni pe larg asupra acestei importante cărţi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO