Henry Mavrodin este un pictor roman contemporan, despre care conationalii lui, ba chiar si unii dintre colegii de breasla din generatiile mai tinere abia daca au mai auzit cate ceva. De vazut, si mai putin. Pentru ca o lunga perioada de timp (cam dupa 1968) artistul a colindat lumea intr-un lung si profitabil periplu cultural.
Si-a aflat in acest rastimp si un al doilea salas creativ intr-una din marile si etern ravnitele "patrii ale artelor" de pe mapamond - Italia. A fost unul dintre ciracii foarte apropiati ai Mesterului Corneliu Baba, pe care Mavrodin il venereaza si astazi drept parintele sau spiritual absolut! Este, intr-un fel, dupa vointa Mesterului, si mostenitorul acelui spatiu de sacralitate artistica - atelierului marelui pictor si profesor din "rezervatia artistica" bucuresteana din strada Ermil Pangratti din vecinatatea Televiziunii.
Dupa 1990 revine in tara din exilul lui voluntar, chemat de maestrul sau si de unii dintre colegii sai, pentru a pune umarul la "restaurarea" invatamantului academic de arta din Bucuresti.
In 1998 devine protagonistul unei intempestive aparitii publice, dupa ani lungi de tacere si absenta, in cateva sali de la parterul Muzeului National de Arta, sub patronajul Presedintiei Republicii Italiene si al Ministerului Culturii autohton. Era prima etalare mai consistenta a creatiei lui Mavrodin - pictura, desene, gravuri si obiecte sculptate - prin care incerca sa certifice autoritatea si prestigiul sau artistic, aprobate cu precadere dincolo de fruntariile tarii.
Intre timp, artistul isi intrerupe activitatea didactica din cadrul Universitatii de Arta din Bucuresti si reia o febrila naveta, intre Bologna - rezidenta sa italiana - si Bucuresti in atelierul din Pangratti, motivat fiind in permanenta de tensiunea imperativelor sale creatoare si de propriile proiecte artistice si editoriale.
Astazi, Henry Mavrodin este, ca si alti ilustri colegi ai lui de generatie si de "mosteniri" babiste - Vladimir Zamfirescu, Liviu Lazarescu, Razvan Aureliu Ionescu - la varsta deplinei venerabilitati artistice. Un fel de "clasicizare" in viata, ce se cuvenea imperios marcata in constiinta semenilor printr-un gest spectacular persuasiv si pe masura evenimentului si a notorietatii artistice pe care si-o aroga!
Evenimentul s-a consumat recent sub egida Institutului Cultural Roman: editarea si lansarea (la BookFest) in conditii impecabile a unui opus de 275 de pagini consacrat personalitatii artistului. Un album Mavrodin, asadar, dens, bogat in informatii, referinte critice, marturii fotografice, reproduceri si corespondenta, pus in pagina si cu pedanta minutie bibliofila si grafica. Dincolo de amanuntele de ordin biografic, este urmarita intreaga lui evolutie artistica. Talent viguros si inteligenta creativa plina de fervoare, permanent sustinuta de o temeinica cultura vizuala, Mavrodin si-a construit o opera impunatoare abia acum si astfel dezvaluita in temeiurile si intelesurile ei adanci. O colectie de imagini in care sunt facute, in premiera, publice in Romania, reproduceri dupa studii si creatii din judete, din perioada studiilor in tara si prin marile muzee din lume (Ermitaj, Prado, Luvru), ale unor creatii picturale din perioada lui suprarealista si onirica, dar si a "gloselor" dupa Van Dyck, Holbein, Rubens, Velazquez, El Greco, Watteau, ulterior Morandi si Bacon...
Tot in premiera sunt "deconspirate" creatiile sale sculpturale, indeosebi cele in sticla din "perioada Murano" si, mai ales, extraordinara suita de desene ce au ca tema portretul, nudul, expresia gestuala a mainilor si erotismul (unele amintind de Utamaro), ce fac din aceasta marturisire retrospectiva nu doar o demonstratie orgolioasa de forta creatoare si profesionalism, dar si de luciditate analitica si de drept cumpanita cunoastere de sine. Din 2005, o buna parte din opera sa se afla in custodia Muzeului de Arta Contemporana din Stockholm, dincolo de tablourile detinute de colectionari din toata lumea si de unele pinacoteci comunale din Italia si alte tari. Albumul Mavrodin se constituie astfel drept cel mai cuprinzator gest recuperator, pentru acest spatiu cultural, al unui artist contemporan autohton de o indubitabila valoare si vocatie europeana!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
