Expoziţia retrospectivă "Carol Popp de Szathmari - pictor şi fotograf" a fost vernisată în Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni, joi, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naşterea artistului, informează instituţia muzeală şi va putea fi vizitată până pe 10 august.
Expoziţia retrospectivă organizată la iniţiativa Muzeului Naţional Cotroceni cuprinde peste 400 de lucrări de o mare valoare patrimonială, printre care: albumele de fotografii "România alu M.S. Domnitorulu Carolu I" (1868), "Albumul Resbelului 1877-1878", portretele familiilor domnitoare - Mariţica Bibescu, Barbu Dimitrie Ştirbei, Elisabeta Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza, Elena Cuza, Carol I de Hohenzollern, principesa Elisabeta. Nu vor lipsi din expoziţie imagini ale Palatului Cotroceni (1834 şi 1868), Carol I în biroul de lucru de la Cotroceni, proiectul pentru stema ţării în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, vedere panoramică a oraşului Bucureşti din Dealul Spirii (1870) şi Turnul Colţei, cromolitografii reprezentând carele simbolice de la serbarea încoronării regelui Carol I şi a reginei Elisabeta din 1881.
Carol Popp de Szathmari s-a născut la 11 ianuarie 1812 la Cluj-Napoca, unde a urmat cursurile Colegiului Reformat, avându-l profesor de desen pe Samuel Nagy. Avea să devină ucenicul lui Franz Neuhauser, un pictor vienez stabilit în Sibiu şi considerat în acea perioada cel mai bun pictor transilvănean, în atelierul căruia a studiat portretistica. A aprofundat studiul desenului la Viena şi apoi la Roma, iar la 19 ani, în 1831 a vizitat pentru prima oară Bucureştiul, unde se va stabili definitiv în 1843 şi unde îşi va deschide un atelier fotografic. A călătorit în Austro-Ungaria, Elveţia, Italia (mai întâi în Lombardia, apoi la Roma şi în Sicilia), Anglia, Franţa, Rusia (Peninsula Crimeea), Imperiul Otoman (Constantinopol) şi de trei ori în Asia, unde a vizitat Libanul, Siria, Persia, Afganistan.
A fost pictor şi ulterior fotograf oficial al domnitorilor Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei, Alexandru Ioan Cuza şi Carol I, dar şi primul reporter de război din lume, el realizând primul reportaj fotografic despre Războiul Crimeei (1853 - 1856). Fotografiile din Războiul Crimeei le-a multiplicat şi le-a adunat în câteva albume, pe care le-a oferit capetelor încoronate ale Europei, iar un exemplar a fost prezentat la Expoziţia Universală de la Paris din 1855, care i-a adus una dintre medalii: clasa a II-a. A participat şi la expoziţiile universale de la Londra (1851), Paris (1867), Viena (1873), unde a fost de asemenea laureat, precum şi la "Expoziţiile artiştilor în viaţă" organizate la Bucureşti în 1865 şi 1868. Din 1864 a devenit membru al Societăţii Franceze de Fotografie, iar din 1870 a fost ales şi membru al Societăţii Fotografice din Viena.
Pentru activitatea sa fotografică şi pentru albumele de fotografie realizate, Carol Popp de Szathmari a primit o serie de medalii şi ordine acordate de: împăraţii Napoleon al III-lea şi Franz Josef - 1855, regina Victoria a Marii Britanii - 1860, sultanul Abdul Aziz - Ordinul Medjidie, clasa a IV-a (1864), regina Cristina a Suediei - 1875.
Carol Popp de Szathmari a participat în calitate de fotograf şi la Războiul de Independenţă (1877 - 1878), însoţind cartierul general al domnitorului Carol I. A imortalizat efectele bombardamentelor otomane, scenele de luptă şi marşurile armatei, iar imaginile le-a trimis mai multor publicaţii româneşti şi occidentale.
În 1884, Regele Carol I i-a conferit Ordinul "Steaua României" în grad de Cavaler, încununând astfel o carieră de excepţie, care i-a dat artistului prilejul de a ocupa un loc privilegiat în patrimoniul naţional şi universal. S-a stins din viaţă pe 3 iulie 1887 la Bucureşti.
Carol Popp de Szathmari a lăsat o bogată colecţie de desene, acuarele, picturi, litografii şi fotografii, înfăţişând o adevărată frescă a societăţii româneşti în perioada 1843 - 1887, paleta tematică fiind una foarte diversificată: portrete ale domnitorilor români din vremea sa şi ale soţiilor acestora, portrete ale unor mari personalităţi politice şi culturale ale vremii, evenimente de la curtea domnească, politice şi religioase, portrete de ţărani purtând costume populare din mai toate zonele ţării, orăşeni, comercianţi, ofiţeri şi soldaţi, imagini cu biserici şi monumente, hanuri, poduri, gări de pe întreg cuprinsul ţării, cartiere din Bucureşti şi imagini panoramice ale oraşului, peisaje cu natura din România, mare parte regăsindu-se în cadrul expoziţiei. (MEDIAFAX, Laura Mitran)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
