Ziarul de Duminică

Ravagiile „democraţiei”/ de Lucian Vasilescu

Ravagiile „democraţiei”/ de Lucian Vasilescu

Autor: Lucian Vasilescu

14.11.2014, 00:08 356

Vreme de 31 de ani am trăit ravagiile dictaturii. În decembrie 1989 mi-am zis că am rupt-o definitiv cu trecutul. Şi-am rupt-o, într-adevăr, atât cu trecutul cât şi „în fericire”, cum se spune. De atunci am trăit şi trăiesc încă ravagiile „democraţiei”. Ravagiile astea sunt însă foarte diferite. Primele, cele ale dictaturii, erau simplu de înţeles (deşi greu de acceptat). Era ca şi cum m-aş fi născut cu o infirmitate care nu avea leac. Trăiam ca prizonier al unei fatalităţi.

Acum, ravagiile „democraţiei” sunt mult mai perfide, mult mai perverse, mult mai greu de suportat. Aparent, avem de toate: şi puteri ale statului separate şi funcţionale, şi drepturi şi libertăţi, şi sute de programe TV, şi presă care zburdă liber, avem voie să comunicăm, avem acces la informaţie, avem chiar dreptul de a nu ne exercita anumite drepturi, avem voie să călătorim oriunde... În fapt, nu avem nimic.

Demnitatea ne-a fost confiscată, speranţa ne-a fost luată ostatică şi siluită, personalitatea ne-a fost pervertită în grafice şi statistici, modelele au fost înlocuite cu anti-modele cu mare impact şi de mare succes, care sclipesc din leduri, o dictatură personală a fost înlocuită cu sute (mii) de mici dictaturi.

Modelul „marelui conducător unic” a fost înlocuit, prin atomizare, de modelul post-modern al miilor de mici tirani care locuiesc în şi domnesc peste toate instituţiile statului, care cârmuiesc după bunul plac şi mânaţi de propria hămeseală un popor pe care, încet dar sigur, l-au transformat într-o populaţie. Într-o populaţie cu drept de vot, care are, adică, libertatea de a alege între diferite nuanţe ale aceleiaşi culori: răul.

Cu toate astea, îmi voi autoadministra duminică umilinţa de a merge la vot.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO