- Domnule George Vulturescu, Poesis, prima "revista de poezie" aparuta dupa 1990, a ajuns la numarul 200, prilej pentru a face o retrospectiva...
- ...In 1990 erau si la Satu Mare zile ale renasterii, ale recuperarii istoriei si culturii. Am vrut atunci sa-i redau orasului meu de Nord legatura cu traditia revuistica interbelica: fusesera cateva incercari timide aici, asa-numitele "foi de cultura", unele aparute in doar 4 pagini sau disparute dupa 3-5 numere (Tara de Sus - 1921; Icoane maramuresene - 1923/1924; Muguri - 1929; Datina - 1938; Afirmarea - 1936/ 1940). Rolul culturii pe granita de Nord ("mult periclitata granita a romanismului", cum o numea Mihai Eminescu) a ramas mereu o stradanie "pedagogica", o "misiune" a preotilor si dascalilor. Chiar si eu am subintitulat primul numar din ianuarie 1990 "eseistica. poezie. cultura". Dar de la numarul 2/februarie am intitulat-o decis "revista de poezie"... A biruit poetul rebel si am gasit un "culoar" propriu pentru un proiect care s-a dovedit viabil
- Are o vocatie speciala pentru poezie orasul Satu Mare?
- Nu cred. Desi prima carte tiparita aici in limba romana (amintesc ca abia in 1859 apare prima catedra de limba romana si prima "societate de leptura" in oras) in 1863 deschidea o acolada lirica: se intitula Margaritare sau sentinte poetice... si ii apartinea protopopului Petru Bran. Vocatia muzicala, arta plastica, a cioplirii lemnului au avut exponenti la Satu Mare de-a lungul anilor. Aceste locuri au dat insa si foarte buni poeti literaturii maghiare: Ady Endre (nascut la Mecentiu, azi Ady Endre), Dsida Jen? (nascut la Satu Mare), Kaffka Margit (Carei) si K?lcsey Ferenc (la Sauca). Prin Poesis, se pare ca s-a schimbat energetica pietrelor: revista devine acum un "principiu activ" al sensibilitatii romanesti.
- Ati avut in vedere de-a lungul anilor un anume "program", a propus Poesis vreun manifest?
- Din provincie (de la Satu Mare sau din alta parte) nu poti impune "programe" sau canoane daca nu vrei sa te acoperi de ridicol. Poesis nu se cerea aici ca un "experiment literar", ci ca un focar de cultura, un vehicul al ideilor axiologice. N-am gandit niciodata revista Poesis ca pe rezultatul unui "complex provincial", ca pe o pozitie radicala fata de "centru": nu impotriva, ci la paritate cu Bucurestiul cultural, cu Iasii, cu Clujul... Poesis a fost tot timpul un vas comunicant cu valorile adevarate ale culturii, o rasfringere care extinde, care aduce mai aproape "centrul". Am acordat atentie literaturii vii, textelor "la zi", cronicii la cartea de poezie. Poesis publica astazi cele mai multe cronici/ recenzii la cartea de poezie, beneficiind de "priviri incrucisate" - autorii fiind nu doar critici "de specialitate", ci multi dintre ei redutabili poeti. Nu lipseste eseul, investigatia documentara, de istorie literara, interviul si o foarte mare deschidere spre traducerile de poezie. Adesea stau fata in fata traduceri dintr-o limba straina cu transpuneri, cu echivalente in franceza, engleza, germana, maghiara a textelor romanesti. De asemenea, numar de numar, revista este o ilustratie (fotografica) a diferitelor evenimente culturale din tara (targuri de carte, colocvii, expozitii de arta plastica): chipul mereu ascuns al scriitorului face corp comun cu textele sale...
- Foarte multe reviste de cultura si-au incetat aparitia in ultimii ani din cauza costurilor tipografice. Cum rezista Poesis, condusa de un poet?
- Orice poet isi va fi visat vreodata propria "revista de poezie". Desi am ajuns la numarul 200, inca nu stiu precis daca poetul a tras dupa el revista sau daca revista a tras dupa ea poetul... Cred ca indaratnicia mea transilvana a jucat un rol important. N-a existat niciodata o "redactie" cu angajati, colectivul redactional tinea loc de prietenie. Insa mi-a placut sa desenez machete de pagini, sa energizez oamenii din jur. Si am avut deasupra un sir de "stele norocoase": locul de munca - lucrez de ani de zile la institutii de cultura din Satu Mare (acum la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National) -, "prieteniile literare" (formate prin vechile intalniri - festivaluri de poezie de la Tg. Neamt, Sighisoara, Cenaclul de Luni) si valoarea scriitorilor satmareni, prietenii mei care mi-au stat aproape prin ani: regretatul Al. Pintescu (poet, traducator, eseist), criticul Gh. Glodeanu, poetul Dumitru Pacuraru (acum directorul general al trustului de presa Informatia Zilei, care-mi patroneaza si finanteaza revista), ziaristul si prozatorul Ilie Salceanu, poetul Ion Vadan, fotograful Ioan Moldovan si colegii din secretariatul "tehnic": Tatiana Vaida, Ramona Mois, pictorul Nyri Zoltan.
- Ati pus bazele unui Centru Multicultural Poesis, dupa cate stiu, cu o activitate diversa, permanenta. In ce consta ea?
- Am gandit de la inceput revista Poesis ca pe un "nucleu" cultural. Am avut sansa sa fi gasit in Dumitru Pacuraru un om deschis spre proiecte culturale. Centrul Multicultural Poesis (patronat de ziarul amintit) are un hotel si o cafenea literara proprie, unde au loc lansari de carte si reviste, serate muzicale si intalniri cu personalitati ale vietii politice si culturale. Avem Editura Solstitiu, care promoveaza cartea satmareana, si cateva locatii turistice in judet in care desfasuram intalniri cu cititorii. Dar cea mai deosebita activitate a Centrului este Festivalul International "Frontiera Poesis". Au venit aici de-a lungul anilor cei mai importanti scriitori si poeti romani. Prin prezenta unor autori de talia lui Mihai Ursachi, St. Aug. Doinas, Cezar Baltag, Laurentiu Ulici, Nicolae Balota, Matei Calinescu, Mircea Martin, Ion Pop, Ilie Constantin, Serban Foarta, Alexandru Lungu, Mihai Cimpoi, Nicolae Breban, Cezar Ivanescu, Mircea Muthu, Marin Mincu, Aurel Rau, Petre Stoica, Adrian Popescu, Dinu Flamand, Ioan Flora, Alexandru Condeescu si multi altii, premiile literare de la "Poesis", colocviile de aici au primit o importanta care ne bucura.
- Ce va cuprinde in aceste zile Festivalul "Poesis"?
- Avem invitati de la toate revistele literare din tara, universitari, scriitori din strainatate. Colocviul Misiunea si rolul poetului la inceput de secol 21 se va desfasura in sala "Dacia". Avem o expozitie cu peste 40 de artisti plastici din tara, intitulata "ecletique - Transfer", la Muzeul de Arta. Lansarile de carte si reviste, recitalurile de poezie vor avea loc in salile "Vila Poesis". La Teatrul de Nord vom decerna Premiile literare "Poesis - 2007" (pentru opera omnia, cartea de poezie a anului, critica literara, editii critice, teatru si arta interviului, traduceri de poezie) in cadrul unui spectacol cu participarea Filarmonicii "Dinu Lipatti" - Cvartetul "Rudolf". Asadar "200" Poesis poate insemna si putin, dar si mult...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
