In toamna festivalurilor noastre, alegerea omului interesat de chestiune este, nu o data, dificila. Unde sa te duci (mai intai)? La Galati, la Festivalul National de Comedie, la Iasi, la Festivalul International "Avram Goldfaden", sau la Piatra-Neamt, la Festivalul (pur si simplu) de Teatru? Aceste reuniuni au loc aproape simultan, in ultimele doua saptamani din octombrie, cand vremea este inca (teoretic) frumoasa si trupele se deplaseaza mai usor. Faptul ca se intampla sa ai parte, peste tot, cam de aceleasi spectacole nu iti usureaza neaparat optiunea.
Asa incat, imbinand utilul cu placutul, te duci... unde esti poftit mai insistent, eventual in juriu - caci doua dintre cele trei festivaluri sunt, in realitate, concursuri. Astfel am ajuns la Piatra-Neamt, la cea de-a XX-a editie a festivalului care, intre 22 si 30 octombrie, a aliniat la start, cum zic cronicarii sportivi, douasprezece spectacole concurente, plus alte cateva participante hors concours. Nu doar postura de "judecator" m-a atras insa la Piatra; extraordinarul fenomen care a fost, incepand de prin 1960 si pana prin 1980, Teatrul Tineretului de aici iradiaza inca in amintirea artistilor si a criticilor ce l-au "apucat", transferand si asupra actualitatii ceva din farmecul, caldura si nebunia acelor timpuri si aureoland, parca, locul. Oricine ai fi si orice legatura ai avea cu scena, o data ajuns la Piatra nu te poti sustrage vrajii si nu poti decat sa-ti doresti, mereu si mereu, sa revii...
...Chiar daca trupa de acum este, din pacate, prea departe de stralucirea inaintasilor. Cele doua spectacole in care s-a "manifestat" (neincluse in concurs, pentru ca directorul pietrean, actorul Cornel Nicoara, socoteste ca gazdele trebuie sa stea, in asemenea ocazii, deoparte - gest din a carui moralitate ar avea de invatat multa lume), Totul e bine cand se sfarseste cu bine de William Shakespeare, in regia lui Stefan Iordanescu, si Volpone de Ben Jonson, in regia lui Louise Danceanu, demonstreaza, totusi, ca ansamblul se afla in progres calitativ; voi povesti mai amanuntit despre ele cu alta ocazie. In progres calitativ se afla si festivalul insusi, care, in formula actuala - presupunand o sectiune de teatru "matur", una de teatru pentru copii si una de teatru studentesc -, a ajuns la al treilea an de existenta. Indiferent cat de "cuprinzatoare" a fost fiecare, toate cele trei sectiuni au oferit, cu putine exceptii, spectacole notabile, ceea ce a facut ca juriul, unde m-am aflat impreuna cu ziarista Irina Budeanu, cu actorii Ion Lucian (presedinte) si Traian Stanescu si cu dramaturgul Dumitru Radu Popescu, sa aiba uneori regrete privind numarul mic al trofeelor puse in joc. Dar un festival serios, nu-i asa?, nu imparte lauri cu nemiluita.
De asta data, la "categoria grea" sortii au ales spectacolul Moartea lui Eskrokov de A.V. Suhovo-Kobilin, regizat, la Teatrul Dramatic "Fani Tardini" din Galati, de Ion Sapdaru, o comedie al carei sarcasm amar a fost inspirat tradus scenic prin intermediul unei distributii in care a stralucit tanarul Cristian Gheorghe; montarea (despre care am scris pe larg la vremea premierei) s-a impus si prin inventivitate regizorala si scenografica, izbutind, in ciuda unor actualizari si a unor lungimi suparatoare, sa se impuna prin ritm si rotunjime. I-a stat foarte aproape la "voturi"Gaitele de Al. Kiritescu, excelentul spectacol al Teatrului Odeon, in care regizorul Alexandru Dabija opereaza, cu instrumentele comediei crancene, o analiza in profunzime a "specificului national"; Constantin Cojocaru, interpret (in travesti) al uneia dintre cele trei "gaite", a obtinut Premiul de interpretare (subventionat de Plantavorel S.A.), care a evidentiat si prezenta creatoare a actorului in Cheek to cheek de Jonas Gardell, montare a Teatrului "Nottara", regizata cu fantezie si acuratete de Radu Afrim. Tot in "plutonul fruntas" s-a plasat spectacolul Teatrului Evreiesc de Stat cu Direct din Amsterdam: Anneee Frank!, in care Alexander Hausvater, semnatar atat al regiei cat si al scenariului, evoca rascolitor, printr-o mizanscena ce combina elaborarea minutioasa cu spontaneitatea, povestea (reala) a adolescentei evreice ucise la Auschwitz. In fine, a starnit interes Oglinda Teatrului Masca, spectacol de miscare unde Mihai Malaimare prelucreaza scenic o nuvela a scriitorului rus Valeri Briusov intemeiata pe jocul realitate-aparenta - intreprindere dificila si doar partial reusita - si a dezamagit (din nou...) Teatrul National din Iasi, cu Ivona, principesa Burgundiei de Witold Gombrowicz, unde regizorul Ovidiu Lazar compromite, prin platitudine si incoerenta, un text profund si o distributie, altminteri, foarte buna.
La sectiunea "studenti", preferintele juriului au oscilat intre Stele in lumina diminetii de Al. Galin (UNATC, regia: Gelu Colceag) si O noapte furtunoasa de I.L. Caragiale (Universitatea Hyperion, regia: Victor Radovici), cea din urma - productie de anul III, care a inlocuit peste noapte un spectacol "indisponibil" al colegilor mai mari - adjudecandu-si coronita datorita hazului si daruirii interpretilor. Au mai concurat Universitatea "Spiru Haret", cu un coupé dupa patru piese scurte ale lui Teodor Mazilu, prea greu pentru puterile tinerilor artisti, si un grup de studenti de la Università Tuscia din Viterbo, cu o adaptare dupa Ferma animalelor de George Orwell, ingenioasa ca expresie plastica, dar deficitara ca dramaturgie. Premiul aferent teatrului pentru copii a rasplatit papusile create de Cristina Pepino si conduse regizoral de Gabriel Apostol intr-o simpatica versiune scenica a Caprei cu trei iezi (Teatrul "Tandarica"), o foarte buna impresie lasand insa si Inima rece de Banu Radulescu dupa Wilhelm Hauff, in regia Soranei Coroama-Stanca (Teatrul "Ion Creanga").
Incheiat, sclipitor, cu dublul recital oferit de Stefan Iordache si Mitica Popescu in Alex si Morris de Michael Elkin (Teatrul Mic, regia: Gelu Colceag), festivalul pietrean a desenat, in somptuosul cerc al muntilor autumnali, un spatiu teatral bogat, variat, prietenos si - mai cu seama - promitator pentru ce va (mai) fi sa fie pe-aici. La anul si, sa speram, la multi ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
