Miercuri, 5 noiembrie, ora 18.00, Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti, organiozează un dublu eveniment:
- proiecţia docu-reportajului Matirik – Continent (20 min), parte a documentarului Bilet de lup, r. Manuela Morar şi
- vernisajul expoziţiei de fotografie Copiii Soarelui,
semnată de Veaceslav Cebotari, Ionuţ Piţurescu, Augustin Bucur, Andrei Rădulescu, Mihai Ţucă, Cătălin Dobre şi Manuela Morar. Curator: Nona Şerbănescu.
Docu-reportajul prezentat în premieră şi fotografiile expuse la sediul ICR (Aleea Alexandru 38, Bucureşti) fac parte din proiectul mai amplu „Bilet de lup”, ce a presupus prospecţii şi filmări în perioada 2010-2014 în Siberia şi Republica Moldova.
Vasile Kovaliov (foto 1) este ultimul supravieţuitor cu origini basarabene al lagărelor cu regim sever din Kolyma. Bătrânul numără 64 de ani petrecuţi în Kolyma şi 5 tentative de evadare. Niciuna reuşită. Trăieşte singur, în garsoniera sa din Magadan, şi în fiecare vară călătoreşte 12.000 de kilometri până în regiunea Odesa, pentru a-şi vizita locurile natale. Pe lângă importanţa mărturisirii unui destin unic, covârşitor, filmul devine cronica unei întregi generaţii, victime ale represiunii sovietice.
La sfarşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, numeroşi români basarabeni au fost arestaţi de NKVD, condamnaţi la ani de lagăr în condiţii severe şi trimişi dincolo de Cercul Polar, la minele de aur din Kolyma. La eliberare, majoritatea deţinutilor nu s-au mai putut întoarce acasă. „Biletul de lup“ – viza din paşaportul fiecăruia – le interzicea să revină în ţara de origine sau să trăiască la mai puţin de 100 km de marile oraşe.
Suprarealismul cotidianului
Muzeul Naţional de Artă al României vă invită sâmbătă, 25 octombrie, ora 11.30 la o vizită cu ghidaj gratuit în expoziţia MARCEL-G. LEFRANCQ. Suprarealismul cotidianului, deschisă în Sălile Kretzulescu ale MNAR (foto 2, 3).
Expoziţia MARCEL-G. LEFRANCQ. Suprarealismul cotidianului prezintă şaizeci de fotografii care recreează, prin intermediul unor imagini evocatoare, o lume imaginară, surprinzând deopotrivă realităţile angoasante ale epocii artistului.
Marcel-G. Lefrancq (1916, Mons - 1974, Vaudignies) debutează în 1932, după cum o dovedesc primele negative fotografice rămase de la el. S-a format ca autodicat, procurându-şi singur materialele necesare de la un negustor local. După absolvirea Ateneului Regal din Mons, specializarea studii clasice (secţiunea latină – greacă), se înscrie la Institutul Warocqué pentru a deveni economist, cursuri la care va renunţa pentru a frecventa cercurile studenţeşti ale Academiei de Artă.
Încă din perioada de început a activităţii sale, se remarcă preferinţa pentru o temă ce va deveni predilectă: străzile oraşului natal, vederi în perspectivă inversă, în contre-jour, într-o lumină scăzută, care lungeşte umbrele. Spirit nonconformist, Marcel-G. Lefrancq este autorul unor instantanee care surprind aspecte sugestive ale vieţii cotidiene, dar şi al unor compoziţii elaborate care explorează filonul suprarealist, exploatat de numeroşi artişti belgieni.
Influenţa suprarealismului este evidentă mai ales în colajele realizate de artist în perioada 1938-1947 prin juxtapunerea unor elemente diferite pentru a crea imagini cu un puternic impact vizual. Diversitatea subiectelor abordate de Marcel-G. Lefrancq – de la cronica de familie la portrete şi serbări populare sau nuduri – dovedeşte complexitatea acestui artist, a cărui arhivă fotografică a fost organizată şi păstrată cu grijă de-a lungul anilor de fiul său, Michel Lefrancq.
Se plăteşte doar biletul de acces în expoziţie, fără taxa de ghidaj obişnuită. Participarea se face pe bază de programare la telefon 021.314.81.19 sau prin e-mail la programari@art.museum.ro, în limita locurilor disponibile.
„Rădăcini Brâncoveneşti”
Institutul Cultural Român de la New York organizează astăzi, 24 octombrie 2014, ora 19:00, vernisajul expozitiei „Rădăcini Brâncoveneşti”, de Elena Murariu, curator fiind Monica Morariu (foto 4, 5).
Lucrările prezentate au ca sursă de inspiraţie viaţa Sfinţilor Brâncoveni, arta brâncovenească şi tradiţiile spaţiului românesc. Lucrările expuse fac parte dintr-un proiect mai amplu, dedicat Sfinţilor Brâncoveni, prezentat în volumul „Puterea viziunii”.
Expoziţia va fi prezentată de dr. Virgil Niţulescu, director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, şi de scriitoarea Doina Uricariu, director al Institutului Cultural Român de la New York.
Cu această ocazie, domnul dr. Virgil Niţulescu urmează să susţină conferinţa cu tema „Civilizaţia de la începutul modernismului românesc”.
Elena Murariu a studiat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi s-a specializat în restaurarea picturilor murale la ICCROM, Roma. Activează ca restaurator de pictura murală în domeniul monumentelor istorice. Activitatea sa artistică s-a concretizat în lucrări de artă contemporană sacră de tradiţie bizantină. Elena Murariu a participat la diverse expoziţii din ţară şi străinătate. Mai multe premii şi distincţii au consacrat recunoaşterea valorii lucrărilor sale din domeniul restaurării, cât şi a celor din domeniul artei contemporane sacre.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 24 octombrie - 7 noiembrie 2014.
Cel mai bun film documentar la Warsaw Film Festival
Filmul Toto şi surorile lui, în regia lui Alexander Nanău, a câştigat recent Premiul pentru cel mai bun film documentar la cea de-a 30-a ediţie a Warsaw Film Festival. Juriul, format din Arto Halonen (Finlanda), Dorota Roszkowska (Polonia) şi Frédéric Tcheng (Franţa), a distins filmul regizorului român cu premiul cel mare în competiţia filmelor documentare pentru „regia minunată, drama excelentă, intimitatea cu care prezintă personajele şi modalitatea în care abordează probleme sociale oferind, în acelaşi timp, inspiraţie”.
Ediţia de anul acesta a Warsaw Film Festival s-a desfăşurat la Varşovia, în perioada 10-19 octombrie, şi a inclus, pentru prima oară în istoria participărilor noastre la acest Festival, două filme româneşti în competiţia pentru cel mai bun film documentar: Toto şi surorile lui, regia Alexander Nanău, şi Pădurea, regia Siniša Dragin. La Festival au fost prezenţi regizorul Siniša Dragin, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Varşovia, şi producătoarea filmului Toto şi surorile lui, Hanka Kastelicova.
Printre laureaţii Festivalului s-a numărat, de asemenea, regizorul moldovean Anatol Durbală, care a câştigat premiul FIPRESCI cu filmul Ce lume minunată.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
