Ziarul de Duminică

Portretul unui geniu/ de Ziarul de duminică

Portretul unui geniu/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

29.09.2016, 23:49 794

David Lagercrantz

Agonia lui Turing

Editura Pandora M

 

Traducere din engelză şi note de Martin Zick.

Alan Mathison Turing (1912 - 1954) a fost un informatician, matematician, logician, criptanalist şi filosof britanic. A contribuit la definirea conceptelor de „algoritm” şi „computaţie” cu o maşină creată de el, care poate fi considerată un model de calculator generic. Turing este considerat părintele informaticii şi inteligenţei artificiale teoretice. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, a lucrat la centrul de criptanaliză al Regatului Unit şi a pus la punct mai multe tehnici de spargere a cifrurilor germane; se estimează că activitatea echipei de la Bletchley Park a scurtat războiul în Europa cu doi până la patru ani. După război, a lucrat la National Physical Laboratory, unde a proiectat unul dintre primele proiecte de calculator cu program stocat. În 1952, Turing a fost judecat pentru homosexualitate, pe când acest comportament sexual era încă criminalizat în Regatul Unit. A acceptat un tratament cu injecţii de estrogen (castrare chimică) drept alternativă la închisoare. Condamnarea  a dus la revocarea permisiunilor sale de securitate, l-a oprit din a continua activitatea de consultanţă pentru serviciul de informaţii britanic şi nu i s-a mai permis să intre în Statele Unite. La acea vreme, exista în opinia publică o convingere că homosexualii erau racolaţi de agenţii sovietici. La 8 iunie 1954, înainte de a fi împlinit 42 de ani, menajera l-a găsit mort. O autopsie a stabilit cauza decesului drept otrăvire cu cianură. Când a fost descoperit, lângă patul său se afla un măr mâncat pe jumătate, şi deşi acesta nu a fost testat pentru prezenţa cianurii, s-a speculat că acesta a fost modul prin care a fost consumată doza fatală. Anchetă poliţienească a stabilit însă că Turing s-a sinucis.

Începând din 1966, Premiul Turing este decernat anual de către Association for Computing Machinery pentru contribuţii tehnice în domeniul informaticii. Acest premiu este cea mai prestigioasă distincţie acordată în domeniul informaticii, fiind considerat un Premiu Nobel pentru Informatică. În Manchester, s-a dezvelit o statuie a lui Turing la 23 iunie 2001. În 1999, revista Time l-a numit pe Turing unul dintre cei mai importanţi 100 de oameni din secolul XX pentru rolul său în crearea calculatorului modern. În 2009, ca urmare a unei campanii desfăşurate pe Internet, primul ministru Gordon Brown a prezentat scuze publice, în numele guvernului britanic, pentru „modul îngrozitor în care Turing a fost tratat”. În 2013, Regina Elisabeta a II-a l-a graţiat postum.

Viaţa acestui matematician vizionar l-a inspirat pe David Lagercrantz în scrierea acestui roman de mare succes. (Născut în 1962, David Lagercrantz este un scriitor suedez care a publicat mai multe biografii, între a fotbalistului Zlatan Ibrahimovic, dar şi romane – între care „Prizonieră în pânza de păianjen”, continuarea celebrului  „Millennium” al lui Stieg Larsson, tradus şi în româneşte de Editura Trei şi prezentat pe larg de „Ziarul de duminică”).   

 

8 iunie, 1954. Alan Turing, matematicianul vizionar, este găsit mort în locuinţa sa, aparent decesul fiindu-i provocat de un măr otrăvit. Ofiţerul de poliţie Leonard Corell preia cazul şi află că Turing era homosexual şi fusese judecat pentru asta. Deşi convins că e vorba de o sinucidere, Corell este totodată nedumerit de secretomania oficială privind activitatea lui Turing din timpul războiului.
Mai mult, sexualitatea acestuia pare să alarmeze serviciile secrete – e posibil să fi fost şantajat de spionii sovietici? Descoperind uimit geniul lui Turing şi întrezărind o scăpare dintr-o viaţă limitată, Corell devine fascinat de cercetările revoluţionare ale matematicianului şi e dispus să facă orice pentru a afla adevărul.

 

„Portretul unui geniu rătăcit care se simte mai legat de computere decât de oameni.” –  Sunday Telegraph
 

„Lagercrantz îmbină faptele reale din viaţa lui Turing cu ancheta imaginară a lui Corell pentru a crea o poveste tulburătoare despre secrete de stat şi ipocrizie sexuală.” –  Sunday Times

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO