PORTRETE/ Dorin Cretu. Proplasma si diafanul

Premiul Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta lasectiunea Arte Plastice a revenit pictorului român stabilit inFranta Dorin Cretu. Distinctia i-a fost acordata pe data de 14ianuarie, la sediul Fundatiei din strada Dem. I. Dobrescu nr. 11,de catre primarul sectorului 2 al Capitalei Nicolae Ontanu siacademicianul Eugen Simion.

Dorin Cretu arata a condotier imblânzit de un fular Hermes, lafereastra inalta a atelierului sau de pe cheiul Senei. Apartine,prin deceniul debutului, generatiei '8o de creativitate contracurentului controlat de ceausismul terminal. Atunci, câstigânddreptul de a ramâne in Capitala cu pretul cioplitoriei la MastabauaPoporului, era extrem de atent, ca dupa un colac de salvareprofesionala, la informatia venita de pe simezele de succes aleOccidentului. A pictat cu smerenie bonnardiana si naturi staticededuse din Hranele berniste, dar se drena nervos cu grifajetip Arnulf Reiner peste autoportrete fotografice grimasate sieventual rasturnate.

Atleticul si cordialul brasovean se incetateneste la Paris din1989. Dupa ce ne-am dizolvat granitele in UE, devine interesant, nunumai in arta, valul de vizite profesionale ale fiilor razbatatori.Cretu realizeaza un turneu expozitional românesc, in 2008, ocaziesa-si imerseze fetitele unei mame poliglote, in limba paterna.Surpriza liric-ascetica a selectiei cu caracter retrospectiv a fostuna remarcabila. Parterul Palatului Mogosoaia a vibrat atunci pe ocoarda extrem de subtila a picturalitatii monocromului.

Dorin Cretu a plecat din spatiul bizantin purtând cu el, nustim cât de subconstient, un soi de monodie cromatica, cu o pneumaa aburului pastei picturale asternute in emulsii de tempera. Apracticat cu tenacitate refuzul figuratiei, plonjat fiind incaruselul stimulior optici ai unei metropole, mama a loazirului.Stim ce greu se rezista la cântecul sirenelor pub(iene) si ce s-aintâmplat cu pictura tinerilor nostri dupa coliziunea dintre griulbetoanelor ceausiste si iruperea consumismului puplicitar. PictorulDorin Cretu poate sustine la ora asta, din tremurul pensulei, oexcelenta vibratie de brunuri-gri-ivoar pâna la negrul exemplar dinmarile formate cu fronton de edicula. Pictura suprematist-senzuala,proplasma din fundalul valului tonal poate convoca reteleortogonale, striatii verticale sau orizontale ca pe lamelelemicroscopice de alge sau scoarta. Exista si o seriefloral-elicoidala a pretextului grafic. Concentrarea mijloacelor,restrictia performativa in favoarea meditativului sunt un darascuns caracterial pe care-l marturiseste artistul. Pictura sadelimiteaza fara abatere, de aproape doua decenii, o spatialitateade calitate psihologica din categoria (teologica, se pare) adiafanului.