Prezentata de Dan Haulica si H.R. Patapievici, expozitia Marianei Macri, deschisa pe 22 martie la Muzeul National Cotroceni, sub obladuirea presedintelui Basescu, este o pendulare vizuala intre carnal-figurativul "gradinilor", cu iz de pictura naiva, si aspiratia catre abstract a tesaturilor si tapiseriilor ce se doresc "porti" ale misterului mistic.
Artista vrea sa echilibreze vizual terestrul si celestul, sa tina vizitatorul intr-un joc al senzatiilor si ascezelor, un fel de yo-yo artistic intre senzual si diafan, sau, precum in clasica disputa, intre culoare si linie. In cuvantul de deschidere, H.R. Patapievici a citat doua pilde orientale din care reiesea ca o lucrare de arta perfecta poate
sa-l ajute pe cel care o face impotriva tuturor adversitatilor si, prin extrapolare, sa aiba efect benefic asupra celorlati. Prezenta expozitie este polifonica si, neindoielnic, Mariana Macri dovedeste rafinament si discernamant plastic in configurarea tesaturilor si insasi aparenta stangacie a picturilor poate fi asimilata unui concept de inocenta primordiala. In opera ei se simte aceea aspiratie spre sinteza - ce poate fi si lectia icoanelor populare romanesti reproduse in copii excelente in-tr-una din salile acestei expozitii retrospective. In tesaturi si tapiserie, stilizarea ia deseori forma unui geometrism filosofic. Interesanta este in acest context imaginea portii. Colaje paralelipipedice de material amintesc de usile false din mormintele vechilor egipteni, ce permiteau circulatia libera a spiritului Ka. Altundeva, golul plin, cel care indica precum un mihrab directia spre Mecca in centrul vital al covoarelor orientale de rugaciune, este o imagine preluata in tapiserie de Mariana Macri, intr-un ecumenism complex, alaturi de epitafuri crestine, figurative ori abstracte. Chiar la intrare, un astfel de epitaf se constituie in piesa de rezistenta-rezonanta a expozitiei. Aceasta replica moderna a unei broderii medievale romanesti este centrata pe corpul neinsufletit al lui Iisus inconjurat de ingeri, care devine cruce si deopotriva trup-masa, trup-hrana prin asimilare vizuala cu iconicul Cinei celei de Taina: o eucharistie subtila, prezentata in rafinate tonuri de gri, intr-o compozitie echilibrata, unde carnalul materiei folosite odinioara pentru impodobirea panzei menite sa acopere altarul, sidefiul miilor de perle este inlocuit cu o cusatura simpla, ca o trecere treptata de la cele lumesti catre cele cosmice. In alte broderii, ordonarea liniilor si volumelor duce cu gandul la Kaaba; altundeva, puzderia de ochi aduce un suflu pagan ansamblului crestin, in vreme ce alaturi pictura sa are sugestii panteiste. Toate lucrarile sunt strabatute de un nervum rerum de spiritualitate, de dorinta in-cifrarilor intr-un simbolism cosmic, universal valabil, axat pe sugestia muntelui, cu respiratia sa ascensionala, si a gradinii ca spatiu ordonat, unde fragmentul este incorporat unui Intreg, unui Tot: gradina ca simbol al puritatii, al linistii, al paradisului Asadar, verticalitate si orizontalitate, axe ce arata dorinta artistei de a sugera simbolic, intr-un demers global, un sens al totalitatii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
