LUV – despre oameni dezorientaţi
Spectatorule, te invităm pe balustrada unui pod care trece peste un râu, în locul unde stau într-un echilibru fragil umorul absurd şi iubirea. Acelaşi pod le oferă prilejul celor trei personaje ale piesei „LUV” de Murray Schisgal să vorbească savuros de sincer despre dragoste, viaţă, moarte. La Teatrul În Culise, se joacă „LUV”, un spectacol tonic, energic, pasional, pe alocuri hilar, despre oameni dezorientaţi şi modul lor de a trăi totul din plin (foto 1).
„LUV” este o veritabilă comedie care urmează reţeta americană şi vorbeşte despre alte sensuri ale dragostei decât cele cu care suntem deja obişnuiţi – Harry Berlin este un inadaptat, obosit să caute sensul vieţii, care ar vrea să scape de această povară, Milt Manville este un om de succes, prizonier între două iubiri – una caldă, confortabilă, de acasă şi alta nouă, incitantă, stârnită de setea de putere, iar Ellen Manville, o soţie devotată, care a crezut atât de mult în iubirea eternă încât s-a pierdut pe sine într-o căsnicie consumată. Un triunghi al căutărilor, o farsă absurdă şi comică a vieţii, care te delectează cu subiectele actuale propuse: iubirea soţiei dată cu împrumut, pierderea identităţii, incapacitatea de a comunica cu adevărat şi lipsa de sens a tuturor diversiunilor create.
Cu: Alexandru Minculescu, Maria Popovici, Alexandru Banciu. Regia Iulia Grigoriu (Teodora Roşu)
Noir sur la ville
În zilele de 13, 14 şi 15 noiembrie, scriitorul George Arion a participat în oraşul francez Lamballe la un salon dedicat literaturii poliţiste – „Noir sur la ville” (foto 2). Au fost invitaţi peste 40 de autori francezi, precum şi trei scriitori din alte ţări europene (Anglia, Polonia, România). Au avut loc întâlniri cu cititorii, dezbateri, şedinţe de autografe, au fost vernisate expoziţii şi vizionate filme inspirate de romanele mystery&thriller. Festivalul de pe coasta Bretaniei se desfăşoară de câţiva ani.
Atelier de gânduri la Mogoşoaia
Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia vă invită la expoziţia personală Atelier de gânduri semnată Anca Boeriu, deschisă la 15 noiembrie (foto 3). Expoziţia poate fi vizitată la galeria Foişor în perioada 15 noiembrie - 4 decembrie 2015. Anca Boeriu ne propune o serie de autoportrete prin desenele-obiect. Într-o manieră dramatică, graficiana ilustrează trupuri contorsionate, ghemuite, chircite. Dacă pentru întregul corp epurează detaliile, Anca accentuează în schimb chipurile şi mâinile. Cu accent pe figurativ, chipurile şi mâinile devin expresii ale durerii, încrâncenării, încarcerării în suferinţă. Expoziţia Ancăi reprezintă un autoportret al suferinţei – un atelier de gânduri în semn de solidaritate cu victimele din seara de 30 octombrie 2015. (Raluca Băloiu, curator)
100 de ani de la inaugurarea Catedralei Arhiepiscopale Armene din Bucureşti
Astăzi, vineri, 20 noiembrie 2015, ora 19.00, la Sala Radio, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la inaugurarea Catedralei Arhiepiscopale Armene din Bucureşti, Orchestra Naţională Radio vă invită la un concert derulat sub bagheta dirijorului bulgar Martin Panteleev (foto 4) – dirijor principal al Orchestrei Filarmonice din Sofia, dar şi dirijor invitat al Orchestrei Filarmonice din Cape Town (Africa de Sud). Dintr-un eveniment dedicat Armeniei nu putea lipsi celebrul compozitor Aram Haciaturian. În interpretarea violonistului Gabriel Croitoru, cel ce deţine dreptul de a cânta pe vioara de patrimoniu universal Guarneri, care a aparţinut lui Enescu – instrument aflat în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu” – veţi asculta Concertul în re minor pentru vioară şi orchestră semnat de Haciaturian. Lucrarea a fost compusă în 1940 şi a fost dedicată marelui violonist rus David Oistrakh, care a şi interpretat partitura solistică în premiera absolută de la Moscova, în toamna aceluiaşi an. Seara se va încheia cu una dintre cele nouă simfonii semnate de Beethoven: Simfonia a VII-a în la major.
Concertul completează şirul de evenimente care au avut loc în zilele de 7 şi 8 noiembrie şi au marcat aniversarea de un secol a lăcaşului de cult, dar şi hramul Catedralei „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Noua Catedrală Arhiepiscopală Armeană din Bucureşti a fost sfinţită în 1915, anul în care a început Genocidul Armean pe teritoriul Imperiului Otoman, când armenii care au supravieţuit celor un milion şi jumătate de victime ale acestui prim genocid al secolului al XX-lea, porneau în pribegie prin lume, o parte dintre ei găsind adăpost pe pământul ospitalier al României.
Construit de către ing. Grigore Cerkez în locul vechii biserici armene, pe baza planurilor realizate de arh. D. Maimarolu în stilul arhitectonic specific armean, noul edificiu a fost conceput după modelul Catedralei de la Ecimiadzin, sediul Catolicosului şi Patriarhului Suprem al Tuturor Armenilor, aflată la circa 20 km de capitala Erevan. Edificiul are şi puternice accente arhitecturale preluate de la Catedrala din Ani, „oraşul celor 1001 biserici”, fostă capitală medievală a regatului Armeniei.
În Catedrala Arhiepiscopală Armeană din Bucureşti s-au recules şi s-au închinat şefi de stat din Armenia ultimelor două decenii, patriarhi şi alţi ierarhi armeni, dar şi numeroase personalităţi, precum H.Dj. Siruni, Krikor H. Zambaccian, William Saroyan, Aram Haciaturian, Charles Aznavour şi alţi reprezentanţi ai comunităţii şi ai Diasporei armene.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
