Ziarul de Duminică

Plante şi otrăvuri, leacuri şi filtre de dragoste/ de Elisabeta Lăsconi

Plante şi otrăvuri, leacuri şi filtre de dragoste/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

19.08.2011, 00:04 414

Ce legături curioase apar între cărţi! Grădina uitată de Kate Morton mi-a reamintit alt roman cu altă grădină, rămas pitit într-un colţ al memoriei, dar care se vede că nu poate fi uitat: Grădina otrăvurilor* de Cristina Bajo. Ambele romane reînvie o idee persistentă, cea a "literaturilor imperiale" care se tot îmbogăţesc, de la un secol la altul, deşi imperiile au dispărut. Anglia şi Spania au avut câte un imperiu întins, limba engleză s-a răspândit în coloniile britanice de pe mai multe continente, iar spaniola a acaparat America de Sud.

Aşa că în limba engleză şi în limba spaniolă trăiesc şi înfloresc azi mai multe literaturi. Şi o scriitoare din Australia precum Kate Morton fructifică din plin tradiţia engleză, atât cea a unei civilizaţii (familii şi conace vechi, frumoasele grădini cu tainice labirinturi), cât şi cea a minunatelor cărţi pentru copii. Cristina Bajo, scriitoare din Argentina, este profund îndrăgostită de lumea de altădată, iar romanul ei reflectă numeroase legături cu tradiţia spaniolă, de la politică şi religie până la aranjamentele de căsătorie, cărţile despre plante şi otrăvuri, leacuri şi filtre de dragoste.

De alfel, dedicaţia de la începutul romanului spune mult despre educaţia scriitoarei şi familia din care provine: este dedicat tatălui, care a învăţat-o să iubească Istoria şi Arhitectura, şi mamei care a învăţat-o să iubească Literatura şi Arta. Fotografiile de pe site-ul scriitoarei care a trecut de 70 de ani respiră aerul de lume aşezată, de tihnă fericită a vieţii în familiile de odinioară. Iar la sfârşit, 6 pagini despre cărţi şi autori menţionaţi în roman demonstrează o documentare solidă şi riguroasă, pe măsura celei dovedite şi de Kate Morton.

De altfel, Cristina Bajo, care scrie pentru publicul larg, a primit două prestigioase premii: Premio Literario Academia Argentina de Letras, 2004 şi Premio especial Ricardo Rojas, 2005, ultimul chiar pentru acest roman. În afară de acest roman a publicat şi "Saga de los Osorie" în patru volume, între 1996 şi 2011. Aşadar, scriitoare din aceeaşi familie cu mari creatori, care în proza românească a secolului al XX-lea este reprezentată de impresionanta "Cronică de familie" a lui Petru Dumitriu.

Acţiunea din "Grădina otrăvurilor" se petrece în Argentina începutului de secol al XVIII-lea, pe atunci o colonie spaniolă, într-un orăşel provincial, Cordoba del Tucuman, unde îşi duce traiul o familie de nobili - Bernal de Zunica. Iar eroina, Sebastiana, la 14 ani este măritată de familie ca să mascheze o sarcină şi naşterea unui bastard, mai ales că refuză să dezvăluie mamei cine este tatăl copilului.

Sebastiana îşi găseşte refugiul în mănăstire, iar grădina mănăstirii îi deschide porţile altei cunoaşteri, cea a plantelor de leac şi a plantelor otrăvitoare. Este singura putere pe care o are şi o ajută să supravieţuiască: alungată de familie, duşmănită de mamă, terorizată de bătăile bărbatului. Alternează confesiunile tinerei şi capitole puternic narative, pline de întâmplări, de suspans.

Cristina Bajo construieşte personaje numeroase extraordinare, în se regăsesc numeroasele tipuri ce au dat culoare unică prozei spaniole: nobili şi iezuiţi, episcopi şi preoţi confesori, călugăriţe, doctori şi militari. Totodată, fiecare personaj are o poveste cu pete de umbră ce se lasă greu descifrate. Cititorul are surpriza să constate că şi familia Zuniga ascunde o istorie a trecutului, cu un păcat ce schimbă vieţile tuturor, iar victima care suferă urmările dureroase este chiar Sebastiana.

Cititorul român va descoperi lumea argentiniană, aspecte ale unei istorii puţin familiare, cum sunt cele legate de viaţa unei mănăstiri, de rolul preotului confesor, de proprietăţile şi regulile sociale, de convenţiile respectate cu grijă. Şi va vedea cât de mişcătoare este graniţa între devoţiune mistică şi recursul la crimă. Dar surpriza o constituie o întreagă mitologie a grădinii cu plante din care se pot extrage otrăvuri teribile, ca şi biblioteca unei asemenea farmacologii.

*) Cristina Bajo, Grădina otrăvurilor, traducere din limba spaniolă de Adriana Steriopol, Editura Rao, 2009, 608 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO