Unul dintre cele mai cunoscute romane*) ale scriitorului englez, reprezentativ pentru literatura secolului trecut, de multe ori tradus, în continuare citit de noi şi noi generaţii. O carte cum nu se prea mai scriu astăzi, în care intervine enorm autorul, devenind personaj, dar fără să irite, şi în care personajul cheie în jurul căruia se învârte totul, apare doar la răstimpuri şi totuşi reuşeşte să impresioneze. Şi în plus caractere foarte bine conturate, memorabile.
Cartea a apărut în original în 1944 şi acţiunea se petrece între cele două războaie. Foarte pe scurt, este povestea unui fost aviator întors acasă, la Chicago, răvăşit de primul război mondial, care refuză să-şi caută de lucru şi să ducă o viaţă convenţională şi e acceptat o vreme de cei din jur, dar care continuă să se poarte altfel decât ceilalţi, citeşte enorm, călătoreşte, refuză să se căsătorească, ajunge în Franţa şi în India, unde încearcă să devină un înţelept, revine după foarte mulţi ani aproape neschimbat. Fireşte, e greu înţeles ori mai degrabă nu e înţeles deloc: „Ceea ce spui tu înseamnă că traiul nostru ar fi sordid, oribil toată viaţa – îi spune Isabel, care refuză să se căsătoerască cu el în condiţiile lui. Înseamnă că aş fi nefericită până în cea din urmă zi. Şi pentru ce? Ca tu să-ţi poţi petrece ani întregi încerc ând să găseşti răspunsuri la nişte întrebări pentru care tu însuţi spui că nu există răspunsuri. E atît de greşit! Un bărbat trebuie să muncească. Pentru asta există. Astfel contribuie la bunăstarea comunităţii.” Nici insistenţele să se poarte ca un adevărat american nu-l conving: „Eşti America. Locul tău e în America. Noi suntem cel mai mare, cele mai puternic popor din lume. Înaintăm cu salturi uriaşe. Avem totul. Este de datoria naostră să luăm parte la progresul ţării noastre. Eşti sigur că nu faci asta doar pentru că n-ai curajul să te înhami la munca efectivă care îl aşteaptă acum pe fiecare american? Ştiu că într-un fel tu munceşti, dar nu este cumva doar o evadare din faţa responsabilităţilor atle? Este altceva decât un fel de lene sofisticată? Ce s-ar întâmpla cu America dacă toată lumea s-ar eschiva aşa cum te eschivezi tu?” Şi fireşte că, după asemenea discuţii, legăturile între îndrăgostiţi se rup definitiv. Sau aproape. Fiecare îşi vede de drumul lui.
Iar în deceniile care s-au scurs, cei din jur, care îl amintesc încontinuu, se gândesc la el, îl aşteaptă, îşi trăiesc viaţa, se îmbogăţesc ori sărăcesc, când se abate asupra lor crahul din 1929, se căsătoresc, fac copii, îmbătrânesc, mor.
După acest roman s-au făcut două filme, primul în 1946, cu Tyron Power, Gene Tierney, Herbert Marshall şi Anne Baxter (care a primit Oscarul pentru cea mai bună actriţă în rol secundar). Al doilea în 1984, cu Bill Murray în rolul principal.
*) W. Somerset Maugham – Pe muchie de cuţit. Editura Litera. Traducere din limba engleză de Ioana Văcărescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
