CEO's for Cities este o organizatie americana puternica si influenta, iar misiunea sa este cercetarea evolutiilor din mediile urbane pentru identificarea curentelor si tendintelor pozitive si negative, decodarea acestora si gasirea de solutii pentru inovatii si implementarea lor eficienta. Deviza "Trebuie sa avem orase puternice pentru a avea o America puternica" este aplicabila, in era globala, oricarui stat care se respecta.
CEO's for Cities a elaborat un document numit "40 de idei despre viitor". 40 de personalitati au fost chemate sa raspunda la doua intrebari:
1. Ce oportunitati si/sau amenintari ar putea modifica felul in care se vor dezvolta orasele in urmatorii 15 ani?
2. Daca este sa se profite de aceste oportunitati sau sa se faca fata posibilelor amenintari, ce ar trebui sa inceapa sa faca orasele chiar de azi?
Rapsunsurile au identificat in jur de 40 de teme majore ale caror dezvoltari viitoare ar putea redefini zonele urbane.
Toate opiniile, in esenta, au accentuat importanta designului ca metoda de gandire si proiectare (studiu, planificare, ordonare, articulare, idei, comunicare etc.), de identificare a oportunitatilor, amenintarilor si solutiilor. Unul dintre principiile aplicarii designului este cel enuntat de marele arhitect scandinav Eliel Saarinen: "Un obiect trebuie gandit intotdeauna intr-un context mai larg: un scaun intr-o camera, camera intr-o casa, casa pe un teren, terenul in planul unui oras". Cu alte cuvinte, integrare coerenta si functionala.
Dintre cele 40 de subiecte identificate, toate sunt aplicabile si Bucurestiului - unele imediat, altele pe termen mediu si lung.
Una dintre teme este cum sa faci orasul un mediu ostil infiltrarii terorismului. O solutie ar fi revitalizarea vietii publice, de strada, prin crearea unui mediu prietenos, care sa sporeasca coeziunea comunitatii in jurul acestei valori de habitat, avand ca rezultat sporirea "supravegherii naturale", adica a vigilentei publice. Orasele inchise, cu putine spatii publice, cu cetateni indiferenti, care au pierdut sensul vecinatatii si care nu mai socializeaza liber in spatiile publice sunt un mediu foarte propice terorismului. Autoritatile trebuie sa incurajeze initiativele private prin scutirea de taxe pentru investitiile in zone de agrement, terase, zone de socializare in aer liber, gradini publice etc. "Spatiile nimanui" sunt propice stabilirii celulelor teroriste, pentru ca sunt ignorate de public. Un restaurant cu o mare terasa intr-o piata, de exemplu, este un spatiu cu o identitate clara, aflat in proprietatea cuiva, administrat, organizat, dotat cu sisteme de supraveghere si care ofera posibilitatea dezvoltarii vigilentei civice impotriva agresiunilor de orice tip. Mi-aduc aminte ca, prin toamna lui 1990, am devenit temporar clientul unei terase dintr-un vechi si linistit cartier din Milano. Dupa doar doua zile de frecventare, obisnuitii locului m-au si abordat - la modul foarte civilizat si prietenos - ca sa afle cine sunt si de unde vin. Incurajarea dezvoltarii acestor locuri de socializare publica aduce imense beneficii financiare oricarui oras. Sigur ca aceasta solutie functioneaza si mai bine in comunitatile cu spirit civic inalt, capitol la care noi, romanii, mai avem mult de lucrat.
O alta tema, aparent valabila doar pentru America, ar putea fi aplicabila si la Bucuresti. "Baby boomers" sunt generatiile de explozie demografica datorata avantului economic din America de dupa al doilea razboi mondial (perioada 1946-1960). Imbatranirea acestor generatii va fi un eveniment major in viata oraselor, pentru ca zonele urbane sunt chiar cele in care au aparut ele. Acest fenomen poate fi o amenintare daca este prost manageriat de serviciile sociale comunitare sau un capital uman inestimabil daca este administrat in folosul comunitatii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
