Expoziţie de fotografie Aşezările germane din Basarabia (1814 – 1940)
Între 9 iulie – 31 august 2015, în Sala Foaier a Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în parteneriat cu Ambasada Germaniei, este deschisă expoziţia de fotografie Aşezările germane din Basarabia (1814 – 1940). Expoziţia transpune în fotografii în format mare, istoria aşezărilor germane din Basarabia. Acum 200 de ani, ţarul Alexandru I a invitat colonişti germani să se stabilească în teritoriul de lângă Marea Neagră, recent cucerit de la otomani, unde le-a promis libertate şi drepturi de proprietate. De-a lungul istoriei de 125 de ani a aşezărilor, germanii au dezvoltat aici o comunitate prosperă, autonomă şi având o etică profund religioasă. Ca minoritate, într-o varietate diversă de comunităţi etnice şi religioase, au convieţuit cu moldoveni, ruşi, ucraineni, bulgari, evrei şi alte grupuri etnice, într-o vecinătate liniştită. În timpul primului război mondial, germanii basarabeni au scăpat, ca prin minune, deportării în Siberia. În 1918, Basarabia ajunge sub suveranitate română. Această cezură asigură iniţial supravieţuirea minorităţii germane în mediul lor familiar. Cu toate acestea, au avut loc reduceri drastice în afacerile şi cultura germanilor. În 1940, în urma „Pactului Hitler-Stalin”, etnicii germani au fost mutaţi în număr mare de către ofiţerii SS şi NKVD, în Polonia ocupată. La începutul anului 1945, au trebuit să fugă şi să îşi creeze o nouă viaţă în Germania divizată.
Din 2010, expoziţia a fost prezentă în mai multe oraşe din Europa de Sud-Est, în Republica Moldova, în Ucraina şi în România: printre altele, la Chişinău, în Odessa, în Cernăuţi, în Sibiu şi la Galaţi. Dar şi în Germania a putut fi văzută, printre altele, în oraşele München, Stuttgart, Hanovra, Ulm, Bonn, Düsseldorf, Berlin şi, în 2013, de asemenea, în Statele Unite, unde mulţi basarabeni germani au emigrat după 1870.
Tradiţiile şi tranziţiile fânului
Tot la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, la Sala Acvariu, între 20 iulie şi 16 august, are loc expoziţia de fotografie Tradiţiile şi tranziţiile fânului.
Expoziţia găzduieşte şi lucrările artistei fotograf Kathleen Laraia McLaughlin din Statele Unite ale Americii. Mai expun: Anamaria Iuga, Bogdan Iancu, Anna Westin, Monica Stroe. Curatori expoziţie: Bogdan Iancu, Cosmin Manolache, Anamaria Iuga.
Expoziţia de fotografie vă invită să descoperiţi tradiţiile, dar şi tranziţiile fânului, de la firul de iarbă la clăile sau baloţii de fân, să aflaţi secrete despre plante, ori legende locale, dar şi să ascultaţi clocoticii sunând în iarbă.
Castele din Transilvania
Muzeul Naţional de Istorie a României găzduieşte în perioada 1 iulie - 4 octombrie 2015 expoziţia de fotografie artistică intitulată „Pietrele rămân. Castele din Transilvania”, al cărei autor este Ferencz András. Fotografiile prezentate în expoziţie au fost realizate în cursul anului 2014. Autorul lucrărilor, Ferencz András, născut în anul 1997, a urmat cursurile Şcolii Populare de Arte din Târgu-Mureş, Secţia Fotografie. Împreună cu profesorul şi colegii lui, a efectuat o vizită de genul photowalking la castelul Teleki din Gorneşti. Atunci s-a născut prima fotografie panoramică despre castelul respectiv, dar a luat naştere şi ideea de a vizita şi de a imortaliza castelele din centrul Transilvaniei, din judeţele Cluj şi Mureş. Au urmat câteva „pelerinaje” împreună cu familia la Sânpaul, Ogra, Ocna de Mureş, Cisteiu de Mureş, Ozd, Răscruci, Bonţida, Mănăstirea, Coplean, Brâncoveneşti, Urmeniş, Dumbrăvioara, Cetatea de Baltă şi Sânmiclăuş, unde au fost realizate fotografiile expuse. Majoritatea acestora sunt făcute prin tehnica de contopire digitală a mai multor cadre, prin care s-a obţinut efectul fish-eye sau panoramic.
Ansamblul fotografiilor arată realitatea dură de astăzi. Clădirile, care pe vremuri aparţineau nobilimii ardeleneşti, au fost naţionalizate în perioada comunistă, iar în ultimii ani au fost restituite sau vândute. La fel ca şi proprietarii lor, au avut parte de o soartă vitregă. S-au ruinat şi, într-un fel sau altul, au ajuns să simbolizeze avatarurile istorice din secolul al XX-lea. Cu toate acestea, construcţiile deteriorate, respectiv ruinele lor, mai poartă pe ele urmele strălucirii de odinioară şi ale frumuseţii arhitecturale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
