Ce-i face pe anumiti oameni sa se incapataneze, acum, in secolul XXI, sa urce Everestul? Sa traverseze desertul? Sa se lupte cu valurile? Sa strabata jungla Amazonului sau taigaua siberiana? Sa atinga cei doi poli? Sa caute in maruntaiele pamantului sau in adancurile oceanelor? Cred ca este exact acelasi spirit care l-a animat pe Columb sa descopere Lumea Noua.
Orice pilot adevarat de curse de masini (chiar si cei din NASCAR, Formula 1 sau karting) ori de motociclete are un vis - ACELASI VIS. Unii incearca sa-l tina ascuns, ca sa nu se transforme in obsesie si sa-i devore, sau si-l exorcizeaza prin diferiti inlocuitori. Dar altii, anumiti, si-l asuma lucid si contrabalanseaza obsesia cu pasiune si tenacitate. Singurul mod de a impiedica obsesia sa devina autodistrugere/ratare este sa lupte sa puna acest vis in practica. Asa cum orice alpinist adevarat viseaza sa se urce o data in viata pe Everest, orice pilot adevarat viseaza sa participe si sa invinga in legenda numita Raliul Dakar. Poate ca exista, la propriu, munti mai fiorosi decat Everestul si curse mai dure decat Dakarul, dar, la figurat, simbolismul acestor doua vise este suprem. Pentru ca Everestul este mult mai mult decat un munte, iar Dakarul - mult mai... altceva decat o simpla cursa de raliu prin desert.
Cunosc un cetatean pe care, daca il intrebai acum 20 de ani ce vrea sa "se faca" el in viata, raspundea ca si azi: "pilot de raliu la Dakar". Desi astazi se afla foarte aproape de implinirea acestui vis, continua sa se trezeasca noaptea la 2-3 dintr-un vis despre Dakar ca sa viseze cu ochii deschisi in intuneric la Dakar si sa faca planuri pana se lumineaza bine de ziua, pentru ca apoi toata ziua sa incerce sa mai urce o treapta in atingerea telului sau.
Cetateanul asta se numeste Gabi Nicolae, are 37 de ani si de cand si-a constientizat visul despre Dakar, nu a facut altceva decat sa se antreneze - din toate punctele de vedere, de la pilotaj, mecanica, surubareala pana la concursuri, evenimente, presa, marketing, PR - pentru ca intr-o zi sa se inscrie la Raliul Dakar.
Nu stiu cati stiu ce inseamna cu adevarat Dakarul. Este un oras din Senegal, punctul-terminus al celei mai extraordinare curse de masini din toate timpurile. Raliul Dakar a devenit o institutie care, in mod paradoxal, nu a ucis legenda, ci a sporit-o. Raliul Dakar este o epopee, o aventura totala, aproape un mit. Multi dintre participantii veterani vorbesc despre Dakar ca despre un virus sau un drog - care nu te omoara, dar nici nu te mai lasa sa traiesti normal.
Cetateanul nostru trage de 20 de ani. Are studii universitare de marketing-comert si a facut o multime de munci - de la carca, la scaunul de director. In paralel, a invatat tot ce se putea despre masini in general si despre masinile 4x4 de teren in special. A devenit un pilot excelent si un mecanic de clasa. E doctor in masini si surubareala. A inceput cu un ARO 244 in 1993 si acum are trei masini: un Nissan Proto (nu exista tipul asta, e un prototip facut de el dintr-un Nissan), un Chevrolet Blazer K5 si masina de concurs, un Nissan Patrol GR, pe care a tot modificat-o pana a transformat-o intr-un unicat.
In 1997 a inceput sa invete off-road-ul de unul singur, prin diferite expeditii si trasee in tara.
In 2000 a devenit membru in Clubul Off Road Adventure Romania si de atunci a participat la peste 30 de concursuri in tara si unul in strainatate. A efectuat doua calatorii de documentare la editiile Raliului Dakar din 2005 si 2006. La editia de anul trecut, l-a cunoscut si s-a imprietenit cu marele Juan Nani Roma, unul dintre pilotii echipei Mitsubishi Repsol Ralliart. Din 2005 a inceput sa produca revista de cultura off-road De Teren. A fost ales secretar general al Conventiei Nationale a Cluburilor de Off Road din Romania in 2004, iar de anul acesta este si presedinte al Comisiei Nationale de Raliuri Tot Teren ACR - CNAK (Comisia Nationala Auto si Karting).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
