Ziarul de Duminică

O lume paralelă/ de Tudor Călin Zarojanu

O lume paralelă/ de Tudor Călin Zarojanu

Autor: Tudor Calin Zarojanu

26.04.2013, 00:08 450

Ideea existenţei unor universuri parelele, care nu se văd unul pe altul decât accidental, este pe cât de spectaculoasă, pe atât de greu de asimilat.

Şi totuşi, lumile paralele chiar există. Ce tangenţe avem noi şi ce ştim despre Malawi, Guadelupa, Butan sau Vanuatu? Avem dificultăţi să precizăm şi continentul... Şi când spun „noi” nu mă refer doar la românul sau europeanul mediu, ci chiar la oamenii cu oarece pretenţii intelectuale.

E uşor de presupus că şi reciproca e adevărată: mă-ndoiesc că vanuatienii (?) ştiu mare lucru despre România.

Uneori, însă, certitudinea paralelismului de lumi se instalează şi în cazul unui stat pe care ştii bine să-l plasezi pe hartă şi, la o adică, ai putea spune câteva fraze despre el, chiar unele apăsate.

Activitatea profesională m-a adus în faţa unei cărţi halucinante, „Evadare din Lagărul 14”, de Blaine Harden. Ce ştiam? Ştiam că în Coreea de Nord e comunism şi o dinastică dictatură, că peninsula e ruptă-n două fratricid, că guvernele consecutive de la Phenian au izolat ţara în asemenea hal încât au refuzat şi ajutoarele umanitare dacă nu erau făcute în condiţii impuse de nord-coreeni şi, în fine, că au ameninţat mereu cu atacuri armate – o fac din nou în momentul în care scriu eu aceste rânduri.

Adică nu ştiam aproape nimic, spun acum, după ce am citit cartea.

Parcursesem  înainte destule mărturii despre universurile concentraţionare, dar acestea se limitau la RSR şi URSS şi, ceea ce e mai important, erau plasate în trecut, fie el şi recent.

Nebunia criminală din „Evadare din Lagărul 14” se întâmplă însă CHIAR ACUM. În anul 2004 – gândiţi-vă ce făceaţi dv. în 2004 – un tânăr de douăzeci de ani, Shin In Geun, născut şi crescut într-un lagăr-închisoare, află (printr-un norocos concurs de împrejurări) că există ceva şi în afara lagărului, că trăieşte într-un stat care are o capitală, care se numeşte Phenian, că există şi alte state (China vecină, tot comunistă, era deja raiul pe pământ pentru nord-coreeni – de altfel într-acolo va fugi), că există ceva numit televiziune şi că... Pământul e rotund! În 2004, la doi paşi de „tigrul asiatic” al Coreei de Sud şi la alţi doi paşi de ameţitorul Shangai.

Tânărul acesta îşi turnase mama şi fratele că vor să evadeze, pentru că aşa ştia că e corect să facă. Cei doi au fost executaţi sub ochii lui, iar el nu a simţit niciun regret, pentru că făcuse ceea ce trebuia să facă. De altfel, o ura pe mama lui pentru că îi dăduse naştere într-un lagăr, în care gardienii... era să spun „erau”, dar nu, nu erau, SUNT, şi acum, „as we speak”!... de o cruzime fără limite.

A mai turnat şi un bărbat care furase o cârpă ca să-şi peticească unicii pantaloni, pe care-i purtau toţi permanent, departe de orice igienă posibilă, iar acela a fost schingiuit ca urmare a „crimei” comise. Vorbim, încă o dată, despre lucruri petrecute în mileniul trei după Hristos.

Tulburător mi se pare faptul că acest tânăr, născut şi crescut strâmb, ca un animal – o spune singur –, lipsit de orice scară de valori în afară de regulile de fier ale Lagărului 14, lipsit de orice  sentimente, îşi schimbă radical poziţia şi, din turnător al mamei lui pentru intenţia de evadare, devine el însuşi evadat – singurul care a reuşit s-o facă – ca urmare a unicului fapt că un nou deţinut îi dezvăluise marile secrete ale Chinei, televiziunii şi rotunjimii Pământului... A ŞTI pe ce lume trăieşti s-a dovedit încă o dată condiţia şi motivaţia numărul unu a oricărei încercări de a te poziţiona normal în acea lume. Ce nu ştii nu ai cum să-ţi doreşti.

Nu e de mirare, pe de altă parte, că – ajuns în Coreea de Sud, după o odisee senzaţională, apoi în SUA – Shin nu a reuşit până azi să se adapteze cu adevărat, chiar dacă a scris o carte de memorii, apoi i-a furnizat lui Harden materialul pentru a doua şi face turnee prin lume pentru a vorbi despre ceea ce se întâmplă în Coreea de Nord. Un om crescut până la 23 de ani fără valori morale şi fără sentimente e ca unul crescut fără mâini şi fără picioare. Sigur, există proteze sofisticate, dar...

Universurile paralele există, din păcate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO