La Galeria Simeza a fost deschisă expoziţia graficianului Ioan Cuciurcă, un reputat autor de afişe, ce şi-a consacrat această recentă apariţie pe simeză tocmai graficii publicitare adresată consumatorului intelectual. Expozantul – care, de doi ani de zile îşi sacrifică timpul de lucru individual pentru a coordona, cu maximă dăruire şi judiciozitate, urmând, în chip salutar, standarde internaţionale de jurizare, manifestarea naţională Grafica Românească (ediţiile 2011, 2012 şi are în pregătire pe cea a lui 2013), ce s-a bucurat de un răsunător succes de public şi de critică – a decis că a sosit timpul să se prezinte şi într-o personală, cu activitatea ultimului deceniu. Şi-a intitulat evenimentul Afiş + şi a adunat pe simeza Simezei o frumoasă selecţie din portofoliul personal, fişat şi etichetat, cu rigurozitate şi religiozitate. Cuciurcă are, în acest sens, avantajul unei lungi experienţe în lumea muzeelor şi colecţiilor, activând, cu notabile realizări, la Intreprinderea „Decorativa” care, printre altele, avea drept finalitate organizarea şi expunerea, după principii moderne muzeotehnice, de expoziţii tematice sau de noi instituţii muzeale.
Om cu nativă aplecare spre meditaţie şi lectură în varii domenii, Cuciurcă este ceea ce se poate numi un plastician cultivat, unul dintre aceia care posedă o viziune integratoare asupra creaţiei artistice. Iar expoziţia de faţă este un demn exemplu în acest sens. Pentru că numai printr-o pătrundere în profunzime a operei unor creatori din zona culturii se pot obţine rezultatele admirabile ale sintetizării în câteva linii şi pete a mesajului conţinut de acestea (Horia Creangă, George Bibescu, Brâncuşi, Aman, etc.) La prima vedere eşti surprins şi capitvat de explozia cromatică a afişelor sale. În aproape toate întâlneşti un sărbătoresc foc de artificii – vectori în nuanţe electrice, buline mai mari sau mai mici, în tonuri uneori discordante, agasante chiar, ce sunt răspândite, cu munificenţă, pe suprafaţa planşei. Te întrebi dacă nu cumva autorul este un priceput artificier care îşi promovează serviciile pentru celebrarea zilei naţionale a României, la 1 Decembrie, sau pentru alte ţări (Fourth of July, Quatorze Juillet, etc.). Această beţie cromatică este, însă, doar o metodă subtilă de a pune în valoare motivul iniţial şi de a concentra atenţia asupra celui aniversat/comemorat/omagiat – fiindcă Ioan Cuciurcă a colaborat adesea la asemenea ceremonii care solicitau un semn pregnant, comprehensiv. Versat în grafica publicitară, cunoscător al fenomenului internaţional şi studios al operei afişiştilor de marcă ai lumii, expozantul a reuşit să-şi clădească uni stil inconfundabil, cu fond în nuanţe pastelate, peste care survin linii nervoase, fie de creion ori tuş, fie de culoare contrastantă, ce definesc motivul căruia îi este destinat afişul.
Colaborator constant al Ordinului Arhitecţilor din România şi al Centrului Cultural Palatele Brancoveneşti, a executat pentru acestea o suită de afişe, inspirate şi pregnante, pentru manifestări cu caracter cultural-artistic: expoziţiile Bucureşti – Starea oraşului (Sala Dalles), Uniunea Arhitecţilor din România 1891-1991 (Sala Dalles, febr. - mart. 1991), Prezenţe franceze în România: arhitectură, urbanism, restaurare (Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” 13-25 iulie 1991), Horia Creangă 1892-1992 (Sala Dalles, sept.-oct. 1992), Bienala de arhitectură Bucureşti (20 sept. – 20 oct. 1994), Centenar Marcel Iancu 1895-1995 (Muzeul Naţional de Artă al României, sept.- nov. 1995), Dincolo de zid. Arhitectură,ideologie şi cultură în Europa Central estică (Conferinţă internaţională, 1-2 iulie 1995), Ceramica românească azi (Palatul Mogoşoaia,18 oct.-20 nov. 2009), Zestrea ( acelaşi loc, sept. – oct. 2002), Prinţesa Martha Bibescu şi restaurarea Mogoşoaiei (dec. 2002- apr. 2003), Un deceniu de explorări în arta românească (Mogoşoaia, 28 aug.- 12. oct. 2011). La acestea se adaugă afişele pentru propriile expoziţii deschise în sălile aceluiaşi fastuos palat de la porţile Bucureştilor al Prinţului Aurului, cum îl porecliseră invidioşii şi nesăţioşii otomani pe cel pe care aveau să-l martirizeze din aceste motive întemeiate pentru ei: Grafik IOAN (25.06-01.07.2004), Opus-Flash (10 oct. -10 noi. 2004) – aceasta, reluată, cu alte afiş, la Accademia di Romania (Roma, 1-10 iunie 2006) şi la Galeria Simeza (9.06-29.06.2011).
Ioan Cuciurcă nu s-a rezumat la colaborări în zona creaţiei pure ci a acceptat şi invitaţii sosite din zona academică elaborând două admirabile afişe – precum şi mapa cu pliantul şi programul reuniunilor savante aferente – pentru Sesiunea Naţională de coumnicări ştiinţifice Theodor Aman şi epoca sa şi Conferinţa Internaţională Szathmari, pionier al fotografiei şi contemporanii săi, ambele organizate de Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române în intervalele 6-7 oct. 2011 şi, respectiv, 14-16 mai 2012.
Priceput grafician de carte – nu folosesc termenul de tehnoredactor pentru că s-ar supara iremediabil – a semnat mai multe coperţi dintr-o colecţie tematică, precum Ce le spunem copiilor şi adolescenţilor despre sex, Farmecul discret al adulterului, Cum să devii topmodel etc. S-a ocupat şi de aspectul unor cataloage de expoziţii sau al unor volume în care au fost adunate materialele prezentate la întruniri de specialitate, precum Bucureşti, anii 1920-1940, între avangardă şi modernism (Ed. Simetria) sau Grafica Românească 2011 şi 2012 (pe coperţile celor din urmă dându-şi măsura de calificat artificier cu o festivă iridescenţă de traiecte explozive). Tot lui Cuciurcă i se datorează şi înobilarea volumului Reşedinţe şi familii aristocratice din România de Narcis Dorin Ion (Ed. Institutului Cultural Român, 2007) fără al cărui aport în organizarea bogatei ilustraţii nu ar fi avut acelaşi succes în rândul amatorilor de carte cu valenţe artistice.
Cu aplecare spre lecturi încărcate de înţelepciune din care îşi extrage seva existenţei, Cuciurcă şi-a descoperit şi calităţile de condeier publicând, în regie proprie şi în tiraj confidenţial vizând valoarea bibliofilă a ediţiilor – de a căror paginare şi inserare a iconografiei s-a ocupat, cu multă atenţie - două mici volume memorialistice, unul dedicat icoanei părinteşti, Tata sau părul din faţa casei (Ed. Ax, 2010) iar celălalt rezervat impresiilor dintr-o călătorie în Mezo-America, prilejuită de participarea, în 2000, la Bienala Internaţională de Afiş din Mexico şi la A Treia Întâlnire Internaţională de Graphic Design de la Guadalajara, intitulat Aproape jurnal Mexican (Ed. Ax, 2011). Ambele volume de buzunar sunt încântătoare prin stilul scriiturii şi prin felul cum a fost valorificată suprafaţa paginii, cum au fost folosite imaginile şi cum au fost redactate legendele, foarte detailate, ale acestora.
Expoziţia cu viziune retrospectivă asupra ultimilor 10 ani de creaţie grafică a lui Ioan Cuciurcă este mai mult decât o spune titlul, Afiş +, ales de autor cu propensiunea ce-l caracterizează de a incita curiozitatea publicului şi a-i pune la încercare capacitatea de gândire şi de interpretare a celor văzute. Plus - sau minus - afiş, expoziţia lui Cuciurcă este plină de seninătate şi de voioşie tinerească – acel gen de exuberanţă de care numai cei foarte siguri pe ei şi pe meşteşugul lor sunt capabili.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
