Expoziţia „Spirit şi solidaritate. Opţiuni expoziţionale în amintirea lui Dan Hăulică” s-a deschis la Galeria Dialog a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti, la 17 septembrie anul trecut şi s-a închis la 1 februarie 2016, adică după mai bine de patru luni. La deschidere se spunea că, în acest interval se va reuşi şi realizarea catalogului expoziţiei şi, într-adevăr, la sfârşitul lunii ianuarie, Galeria Dialog a organziat un nou eveniment de prezentare a catologului, el însuşi o întreprindere îndrăzneaţă care va deveni un reper în domeniul artei contemporane, contribuind la promovarea artiştilor plastici români.
„Spirit şi solidaritate, opţiuni expoziţionale întru amintirea lui Dan Hăulică”, alcătuind o secţiune fundamentală în istoria artelor plastice romaneşti, a dorit să (re)pună în valoare un grup semnificativ de creatori, artişti plastici remarcaţi la timp de critica de specialitate, dar mai puţin cunoscuţi publicului actual, tinerilor, şi prea puţin reprezentaţi în muzeele din ţară.
Elementul dominant al acestui proiect – scrie curatorul şi criticul de artă Ruxandra Garofeanu – îl constituie experienţa de o viaţă a criticului de artă Dan Hăulică, eminentă personalitate a culturii române contemporane, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă şi ambasador al României la UNESCO. În traseul său, domnul Hăulică, care s-a dovedit capabil a-şi pune în valoare, optim, însuşirile de umanist devotat comunităţii sale, a selectat şi susţinut o serie de creatori înzestraţi, pictori, sculptori, graficieni remarcabili, ce şi-au păstrat viziunea artistică nealterată de schimbările regimului politic, în lunga bătălie pentru autonomia esteticului. El şi-a dorit, la împlinirea vârstei de 80 de ani, organizarea unei ample expoziţii cu lucrările a circa 70 de artişti, a căror activitate a fost îndeaproape urmărită şi încurajată de el însuşi, stimulându-le perpetuu performanţa, spiritul de amplitudine, autodepăşirea continuă, transformând grupul într-o adevărată falangă cu care România s-a prezentat şi la marile confruntări internaţionale. Nume precum Horia Bernea, Ion Alin Gheorghiu, Geta Brătescu, George Apostu, Ion Nicodim, Aurel Cojan, Wanda Sachelarie Vladimirescu, Vasile Gorduz, Marin Gherasim, Ovidiu Maitec, Georgeta Năpăruş, Ion Pacea, Constantin Flondor, Mircea Spătaru, Neculai Paduraru, Silvia Radu, Constantin Flondor, Ilie Boca, Sultana Maitec, Constantin Blendea, şi multe altele, sunt puţin vehiculate; artişti daţi uitării în detrimentul educaţiei culturale, din ce în ce mai precară. Muzeele nu fac faţă acestor imperioase cerinţe ale momentului, galeriile Uniunii Artiştilor Plastici au dispărut în majoritate şi lucrările celor amintiţi mai sus riscă sa se piardă definitiv în depozite improprii, în loc să fie scoase la lumină, din când în când, pentru o noua confruntare publică, pentru o recitire a mesajului operei lor şi pentru a reflecta, cu alţi ochi, asupra locului meritat în contextul artelor plastice româneşti.
Ne-am propus să oferim publicului o experienţă marcantă prin amploarea şi temeinicia manifestării noastre, o expoziţie de anvergură, adunând laolaltă peste 75 de lucrări de înaltă valoare artistică, în deplină consonanţă cu selecţia sugerată, dar nepusă în practică, de regretatul Dan Hăulică, al cărui gust pentru perfecţiune, pentru fatidicele metafore ale absolutului nu poate fi negat nici de cei care nu l-au agreat. Fin interpret al sincretismelor, desluşitor de adâncime al devenirilor, al curgerilor şi înţelegerii filiaţiilor, conceptul său artistic, concretizat prin lucrările de pictură, sculptură şi grafică, ce vor alcătui expoziţia, constituie un patrimoniu de care va profita, sperăm, posteritatea, cu gratitudinea cuvenită pentru un legat de o asemenea pondere.”
Fiecărui artist care a expus i se consacră o pagină a catalogului, cu ilustraţii şi texte reprezentative. Spaţiul ziarului nu ne permite să reproducem întreg catalogul şi, pentru a nu face o nedreptate unora sau altora, renunţăm la a reproduce altceva decât coperta albumului. Subliniem că multe dintre operele de artă cu greu pot fi văzute – fie se află în colecţii particulare, fie în muzee dar n-au fost expuse de decenii. Ce s-a reuşit la Galeria Dialog a fost cu adevărat o performanţă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
