Ziarul de Duminică

Noutăţi la Polirom/ de Stelian Ţurlea

Noutăţi la Polirom/ de Stelian Ţurlea
16.03.2012, 00:04 120

Editurile noastre publică sute de cărţi în fiecare lună, o enormă producţie de carte, care copleşeşte de-a dreptul cititorul intrat într-o librărie. Prin rubricile diverse ale "Ziarului de duminică", care au ca subiect cartea, ne-am propus să fim un ghid pentru cel care doreşte să se informeze, încât, atunci când ajunge într-o librărie, să se poată orienta mai uşor. La "Cartea de literatură" sunt semnalate cărţi aflate deja pe rafturi, între care facem, fireşte, o selecţie. La fel se întâmplă cu cartea de istorie, de ştiinţă, de economie, de artă. Le sunt destinate cronici cărţilor asupra cărora merită să ne oprim mai mult, din diverse motive, explicate alte ori pe larg de cei doi cronicari literari ai ziarului. Atenţie aparte mai primesc colecţiile. Asupra unui titlu tradus ne oprim pe îndelete în fiecare număr. Din noianul de volume în curs de apariţie sau în pregătire alegem câte unul pe care îl prezentăm printr-un fragment, sperăm incitant, la rubrica "Avanpremieră". În sfârşit, în cadrul rubricii de faţă, am invitat editurile să ne semnaleze câte o carte aflată în pregătire, să ne prezinte, pe scurt, de ce merită acea carte să apară, să fie cumpărată şi citită.

La Editura Polirom urmează să apară Kenneth Pomeranz. Marea divergenţă. China, Europa şi naşterea economiei mondiale moderne.

Traducere de Gabriela Petrilă şi Paul Aneci. Colecţia "Historia"

Marea divergenţă oferă o abordare nouă a uneia dintre întrebările clasice din domeniul istoriei: de ce doar în nord-vestul Europei a început o dezvoltare industrială susţinută, în ciuda unor similarităţi surprinzătoare între anumite zone avansate din Europa şi din Asia de Est? După cum arată Kenneth Pomeranz, nu mai devreme de 1750, asemănările dintre aceste două părţi ale lumii erau foarte marcate în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, consumul, pieţele produselor şi ale factorilor. Poate cel mai surprinzător este faptul că Pomeranz demonstrează că centrele chineze şi japoneze nu se aflau într-o situaţie mai proastă decît Europa Occidentală din punct de vedere ecologic. În secolul al XVIII-lea zonele centrale ale Lumii Vechi s-au confruntat cu deficite locale comparabile de produse care necesitau suprafeţe mari de pămînt, deficite care au fost soluţionate doar parţial prin comerţ.

Pomeranz afirmă că în secolul al XIX-lea divergenţa Europei faţă de restul Lumii Vechi s-a datorat în mare parte localizării zăcămintelor de cărbune, care a înlocuit lemnul. Ca urmare, faptul că Europa nu îşi folosea pămîntul în mod intensiv nu mai era o problemă chiar atît de mare, iar industriile mari consumatoare de combustibil s-au putut dezvolta. O altă diferenţă crucială pe care o observă el are legătură cu comerţul. Anumite conjuncturi globale au transformat Americile într-o sursă de produse primare de care avea nevoie Europa mai importantă decît orice periferie asiatică. Aceasta a permis Europei de Nord-Vest să înregistreze o creştere spectaculoasă a populaţiei, să se specializeze şi mai mult în manufacturi şi să folosească mîna de lucru implicată anterior în agricultură, recurgînd mai degrabă la creşterea importurilor în loc să îşi maximizeze recoltele. Împreună, cărbunele şi Lumea Nouă au permis Europei să se dezvolte pe căi ce implicau utilizarea multor resurse, cu o economie de forţă de muncă.

În acest timp, Asia a ajuns la un cul-de-sac. Deşi în estul Asiei regiunile din interiorul continentului au prosperat după 1750, atît din punctul de vedere al populaţiei, cît şi al manufacturilor, creşterea a împiedicat aceste regiuni periferice să exporte resurse vitale către Delta fluviului Yangzi, unde se produceau în primul rînd textile. Ca rezultat, creşterea înregistrată de centrul economiei est-asiatice a stagnat, urmînd căi care implicau multă mînă de lucru, cu o economie de resurse - căi pe care şi Europa ar fi putut fi forţată să le urmeze dacă nu ar fi beneficiat de stocurile de resurse din subteran şi din colonii.

De ce doar în nord-vestul Europei a început o dezvoltare industrială susţinută, în ciuda faptului că pînă spre jumătatea secolului al XVIII-lea a existat o surprinzătoare similitudine de dezvoltare între Europa şi estul Asiei? În secolul al XIX-lea, divergenţa Europei faţă de restul Lumii Vechi s-a datorat în mare parte zăcămintelor de cărbune, ceea ce a favorizat dezvoltarea industriilor mari consumatoare de combustibil. Pe de altă parte, anumite conjuncturi globale au transformat Americile într-o sursă de produse primare şi au permis astfel Europei de Nord-Vest să înregistreze o creştere spectaculoasă a populaţiei, să se specializeze şi mai mult în manufacturi şi să folosească forţa de muncă implicată anterior în agricultură. Kenneth Pomeranz urmăreşte întreaga istorie modernă, făcînd paralele interesante între Europa şi estul Asiei (de la populaţie şi acumularea de capital la investiţii, consum şi tehnologie) şi oferind explicaţii argumentate şi atractive prin exemplele invocate pentru dezvoltarea europeană. Contribuţie esenţială la istoria lumii moderne, volumul a fost distins cu John K. Fairbank Prize in East Asian History (2000) şi cu premiul pentru cea mai bună carte a anului 2001 oferit de World History Association.

Din cuprins: Variaţiuni ale istoriei centrate pe Europa: demografia, ecologia şi acumularea; Europa înaintea Asiei? Populaţia, acumularea de capital şi tehnologia în explicarea dezvoltării europene; Munca în familie în China şi în Europa: "involuţie" şi "revoluţie industrioasă"; De la un nou etos la o nouă economie? Consum, investiţie şi capitalism; Importanţa factorilor evidenţi: cererea de bunuri de lux, capitalismul şi colonizarea Lumii Noi; Competiţia dintre state, violenţa şi sistemele statale: în ce sens nu au avut şi în ce sens au avut importanţă; Dincolo de Smith şi Malthus: de la constrîngerile ecologice la dezvoltarea industrială susţinută; Defrişările şi epuizarea solului în China: cîteva comparaţii cu Europa; Abolirea constrîngerilor funciare: Americile ca un nou tip de periferie

Kenneth Pomeranz este profesor de istorie la University of California, Irvine. Între altele, a mai publicat The Making of a Hinterland: State, Society, and Economy in Inland North China, 1853-1937 (1993) şi este coautor al volumului The World that Trade Created (2005).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO