Editurile noastre publică sute de cărţi în fiecare lună, o enormă producţie de carte, care copleşeşte de-a dreptul cititorul intrat într-o librărie. Prin rubricile diverse ale "Ziarului de duminică", care au ca subiect cartea, ne-am propus să fim un ghid pentru cel care doreşte să se informeze, încât, atunci când ajunge într-o librărie, să se poată orienta mai uşor. La "Cartea de literatură" sunt semnalate cărţi aflate deja pe rafturi, între care facem, fireşte, o selecţie. La fel se întâmplă cu cartea de istorie, de ştiinţă, de economie, de artă. Le sunt destinate cronici cărţilor asupra cărora merită să ne oprim mai mult, din diverse motive, explicate alte ori pe larg de cei doi cronicari literari ai ziarului. Atenţie aparte mai primesc colecţiile. Asupra unui titlu tradus ne oprim pe îndelete în fiecare număr. Din noianul de volume în curs de apariţie sau în pregătire alegem câte unul pe care îl prezentăm printr-un fragment, sperăm incitant, la rubrica "Avanpremieră". În sfârşit, în cadrul rubricii de faţă, am invitat editurile să ne semnaleze câte o carte aflată în pregătire, să ne prezinte, pe scurt, de ce merită acea carte să apară, să fie cumpărată şi citită.
Parinoush Saniee - Cel care mă aşteaptă. Traducere din limba italiană de Cerasela Barbone. Seria PROZĂ XXI. Colecţia Biblioteca Polirom
Parinoush Saniee s-a născut înTeheran, în 1949, într-o familie de intelectuali înstăriţi. A absolvit Facultatea de Psihologie şi este de profesie sociolog şi psiholog. Până în prezent a scris mai multe romane, iar Cel care mă aşteaptăeste volumul ei de debut. A publicat încă un roman, intitulat Tatăl celuilalt, care s-a bucurat de un mare succes în Iran, şi are alte câteva cărţi care îşi aşteaptă publicarea, în cazul în care vor fi aprobate de comisia de cenzură din Iran.
Cel care mă aşteaptă este un roman cu un destin fericit. Deşi iniţial a fost interzis de două ori de regimul iranian, după publicarea sa, în 2003, a cunoscut douăzeci şi una de ediţii succesive. În 2010 a fost tradus în Italia şi a fost recompensat cu premiul Giovanni Boccaccio.
Povestea relatată în carte este una emblematică pentru destinul femeilor din Iran. Ea începe în 1979, cu puţin timp înainte de revoluţia iraniană şi instaurarea Republicii Islamice, şi urmăreşte destinul eroinei până la finele mileniului. Personajul central al cărţii este o fată care se îndrăgosteşte în drum spre şcoală. Când iubirea îi e descoperită, tânăra e măritată cu forţa. În scurt timp devine văduvă, căci soţul ei, un disident politic, este executat în ultimele zile ale regimului Şahului de forţele noului regim. După treizeci şi doi de ani, eroina îşi va reîntâlni prima iubire, dar va avea de înfruntat oprobriul propriilor copii, care de-acum sunt maturi, iar doi dintre ei trăiesc în străinătate.
Vasili Grossman -Drumul. Traducere din limba rusă de Radu Părăuţă. Colecţia Biblioteca Polirom. Seria PROZĂ XX
Vasili Grossman (1905-1964) este una dintre figurile marcante ale rezistenţei antitotalitare. S-a născut într-o familie de evrei asimilaţi din Berdicev (oraş din Ucraina de astăzi) şi a urmat cursurile Institutului de Studii Superioare din Kiev şi cele ale Facultăţii de Matematică-Fizică din cadrul Universităţii de Stat din Moscova, absolvind în 1929. A lucrat ca inginer chimist în bazinul Donului, dar la mijlocul anilor '30 a renunţat la această meserie în favoarea literaturii. Nuvelele şi povestirile sale se bucură de succes şi atrag atenţia unor autori ca Maxim Gorki şi Mihail Bulgakov. În 1934, publică nuvela "În oraşul Berdicev", care a stat la baza filmului Comisar (1967), regizat de Aleksandr Askolov. Filmul este însă interzis de KGB şi apare pe marile ecrane abia în 1990, în perioada perestroikăi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Grossman a fost reporter de front, unul dintre primii comentatori ai Holocaustului. Articolul său, "Infernul de la Treblinka", din 1944, a făcut parte din probele acuzării în procesul de la Nürnberg. Însă criticile la adresa colectivizării şi a represiunii politice din URSS duc la interzicerea cărţilor sale, gloria lui Grossman fiind, în cele din urmă, ca şi a lui Bulgakov sau Pasternak, postumă.
Volumul de faţă aduce laolaltă povestiri, nuvele, eseuri, articole şi scrisori, oferindu-ne o perspectivă mai largă asupra vieţii şi operei lui Vasili Grossman. Cititorul va descoperi de această dată nu doar scriitorul disident, ci un autor viu, care conturează cu entuziasm şi idei socialiste, dar care surprinde cu subtilitate şi mişcări sufleteşti opuse orbirii ideologice. În sine, Drumul oferă prilejul de a întîlni fragmente ale unui scriitor confirmat al anilor '30-'40, precum şi texte ale unui observator fin al fenomenului totalitar.
Din selecţia povestirilor face parte "În oraşul Berdicev" din 1934 (oraşul natal al lui Grossman, din Ucraina de astăzi), precum şi una dintre lucrările sale mai tîrzii, "Mama", o povestire despre viaţa unei fetiţe adoptate de un membru aflat la conducerea NKVD-ului, care ajunge în orfelinat după destituirea tatălui ei, fără să-şi amintească multe despre părinţii adoptivi, parte esenţială dintr-un coşmar colectiv de care toată lumea îşi dorea să uite. Volumul include, de asemenea, textul complet al înfiorătoarelor relatări de la Treblinka - o primă analiză a mecanismelor care pun în mişcare un lagăr al morţii, studiul "Madona Sixtină" - o meditaţie asupra artei şi atrocităţii, precum şi două scrisori ale autorului adresate mamei sale moarte, în vremuri dintre cele mai sumbre.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
