Romanul „Biblia Pierdută”, de Igor Bergler, reprezentat de TMG
Volumul „Biblia Pierdută”, scris de Igor Bergler (foto 1, 2), va fi primul roman românesc reprezentat în întreaga lume de către prestigioasa agenţie literară Trident Media Group (TMG), „un fel de Spielberg al agenţiilor literare”, potrivit directorului RAO, Ovidiu Enculescu. După câteva luni de negocieri intense, Trident Media Group (TMG), una dintre cele mai mari agenţii literare din lume, a câştigat dreptul de a reprezenta, la nivel internaţional, cea mai de succes carte din ultimii 20 de ani din România, „Biblia Pierdută”, care are peste 65.000 de exemplare vândute până în prezent, informează Grupul Editorial RAO. Mai mult, Igor Bergler nu va fi reprezentat de un agent obişnuit, ci chiar de unul dintre cei patru vicepreşedinţi ai agenţiei, Scott Miller.
TMG deţine locul întâi în vânzarea drepturilor către marile edituri americane în ultimii zece ani. De asemenea este tot pe locul întâi la ficţiune în Marea Britanie. Trident este agenţia cu cel mai mare număr de succese în vânzări din întreaga lume. Cei peste 1.000 de autori pe care îi reprezintă au luat toate premiile cu putinţă. Trident se poate lăuda cu premii Oscar, Globuri de aur – drepturi gestionate pentru cărţile pe care le reprezintă – dar şi cu sute de Bestselleruri pe lista celebră a New York Times. De la Booker Prize, la premiile Faulkner sau Hemingway, trecând prin Pulizer şi premiile naţionale ale criticii, aproape nu există distincţie importantă în lume pe care TMG să nu o aibă în palmares.
În aceste zile începe ofertarea romanului autorului român în Statele Unite.
De asemenea, „Biblia pierdută” va fi pe „hot list-ul” Trident de la cel mai important târg al primei jumătăţi a anului din lume, London Book Fair. Hotlist-ul este lista scurtă care conţine doar unul sau două titluri pentru fiecare gen.
Evocare Perpessicius (1891-1971)
Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, organizează marţi, 29 martie 2016, ora 13.30, la sediul Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă (Bucureşti, str. Dem I. Dobrescu, nr. 11), evocare cu tema „Perpessicius (1891-1971)” – foto 3.
La această întâlnire, care marchează 125 de ani de la naşterea şi 45 de ani de la moartea impunătorului critic şi istoric literar, editor al operei lui Eminescu şi fondator al Muzeului Literaturii Române (1957), participă: acad. Eugen Simion (Directorul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Academia Română, Bucureşti), Valeriu Râpeanu (istoric literar, editorul cronicilor radiofonice semnate de Perpessicius), Viorel Coman (istoric literar), Zamfir Bălan (directorul-adjunct al Muzeului Brăilei „Carol I”), Lucian Chişu (istoric literar, prof. univ. dr., CS I – Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”), Bogdan Creţu (critic literar, conf. univ. dr. – Directorul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Iaşi).
Moderator: conf. univ. dr. Ioan Cristescu, Directorul M.N.L.R.
Cu acelaşi prilej, va fi vernisată o expoziţie foto-documentară.
Valorificarea patrimoniului literar naţional în spaţiul public
Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Poşta Română, cu sprijinul Academiei Române – Secţia de Filologie şi Literatură, continuă seria evenimentelor de comemorare a marilor scriitori români reprezentativi pentru cultura naţională din cadrul programului cultural Valorificarea patrimoniului literar naţional în spaţiul public. Astfel, începând cu 21 martie 2016, este adus un omagiu poetului Nichita Stănescu printr-un poster cu una dintre fotografiile în care scriitorul a fost surprins, însoţită de un poem simbol al autorului: Orfeu în vechea cetate (foto 4). Acest poster va fi afişat în toate Oficiile Poştale din Bucureşti. Pe parcursul următoarelor etape ale programului cultural proiectul va fi extins la nivelul întregii ţări, cu alţi scriitori români.
Programul cultural Valorificarea patrimoniului literar naţional în spaţiul public, iniţiat de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Poşta Română, îşi propune reevaluarea şi restructurarea permanentă şi continuă a strategiilor de valorificare a patrimoniului literar naţional deţinut, precum şi a scriitorilor şi operelor pe cale de a dobândi valoare de patrimoniu datorită recunoaşterii naţionale şi internaţionale în momentul de faţă. Scopul este, pe de o parte, acela de a responsabiliza publicul larg prin furnizarea de informaţii necesare pentru cunoaşterea patrimoniului literar naţional, iar pe de altă parte, de a oferi un cadru propriu egalităţii de şanse prin educarea acestuia indiferent de categoria/grupul din care face parte fiecare dintre cei care vor avea acces la informaţia furnizată prin intermediul afişelor expuse în cadrul unităţilor stabilite împreună cu Poşta Română. Acest program este susţinut şi recomandat de Academia Română – Secţia de Filologie şi Literatură.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
