Ambianta culturala care a dominat Piata Enescu in perioada 7-16 iulie s-a transformat intr-un punct de atractie pentru bucuresteni, care, inclusiv in seara finalei Campionatului Mondial de Fotbal, au facut neincapator spatiul dintre restaurantul Cina, Ateneul Roman si Biblioteca Centrala Universitara, vizavi de Palatul Regal, pentru a asculta Mozart.
Personal ma asteptam la aceasta reactie a publicului fata de Mozart Fest 2006, dupa ce am vazut in repetate randuri acelasi fenomen in ultimii ani, la Festivalul "Enescu" sau la Festivalul Artelor. Si atunci, ca si acum, uimirea oamenilor din zona culturii era la fel de mare.
Cum, nu avem a ne plange ? Chiar atat de multa lume are nevoie de cultura, de muzica clasica, de Mozart, de un spatiu in care pur si simplu ti se ofera ocazia de a asista la un fenomen cultural viu (si nu inchis intre peretii unei biblioteci, sali de spectacol), atractiv, al zilelor noastre? Este adevarat ca s-a apelat la unele "vulgare" modalitati moderne de a atrage publicul, imprumutate din zona publicitara. Este adevarat ca, in intreaga lume, aniversarea a 250 de ani de la nasterea lui Wolfgang Amadeus Mozart a devenit un pretext pentru tot felul de manifestari si chiar de produse pe care a fost inscriptionata emblema mozartiana. Totusi, cred ca in aceasta situatie scopul scuza pe deplin mijloacele, iar intamplarea muzicala petrecuta in miez de iulie in mijlocul Bucurestilor este un exemplu al unui eveniment cultural de impact.
Ce s-a intamplat de fapt? Incepand cu 7 iulie, timp de 10 zile, spatiul Pietei Enescu, transformat dintr-o parcare intr-un spatiu al muzicii, a fost gazda Mozart Fest. Organizat de Vienna Mozart Music Film Festival (Primaria din Viena) si Primaria Municipiul Bucuresti prin Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucuresti - Arcub, evenimentul bucurestean a fost inclus in calendarul anului international Mozart. Acest festival in aer liber a fost organizat in noua locatii, atat in orase in care a ajuns in calatoriile sale insusi Mozart - Praga, Brno sau Bratislava -, cat si in alte metropole est-europene precum Budapesta, Zagreb, Belgrad, Varsovia, Liubliana, Bucuresti.
Intrarea a fost libera, iar concertele programate in jurul orei 20.00 au fost urmate de proiectii ale unor filme de diferite genuri avand legatura cu muzica lui Mozart, fara indoiala cele mai atractive fiind filmele - opera (Don Giovanni, Nunta lui Figaro sau Rapirea din Serai). Poate ca titrajul in limba germana nu era cel mai nimerit, iar in cazul in care cel in romana era greu de realizat cred ca organizatorii ar fi trebuit sa renunte la el.
Muzica intepretata live s-a bucurat de un succes parca mai mare decat filmele, curiozitatea celor familiarizati cu domeniul muzicii clasice fiind la fel de mare fata de ansambluri romanesti despre care nu auzisera, precum The Harmonious Blacksmith, sau fata de seri girate de nume consacrate precum ansamblul Operei Comice pentru Copii. Lucrarile mozartiene prezentate au fost extrem de diverse, unele celebre, altele mai rar auzite, s-a cantat bine, nu extraordinar - dar muzica clasica in aer liber nici nu trebuie sa exceleze la domeniul perfectiune -, iar serile calde de vara in care unii dintre noi au mizat pe Mozart au dovedit ca nu este pierduta orice speranta. Daca parcurgeai piata de doua-trei ori uitandu-te nu spre scena, ci incercand sa surprinzi ochii spectatorilor, descopereai priviri de... diferite varste, care oglindeau diverse stari de spirit, in care se regasea aceeasi fericire mai mult sau mai putin disimulata, generata de faptul ca un fenomen precum Mozart Fest exista.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
