Concertul cu Misa in si minor de Bach fusese gandit ca o incununare a Anului Bach, inaugurat in programul Filarmonicii bucurestene la mijlocul stagiunii trecute.
Pentru dirijorul Cristian Mandeal, aceasta lucrare reprezinta o provocare repertoriala care il consacra intr-o zona stilistica asupra careia s-a aplecat mai intens in ultima perioada.
Misa in si minor de Bach poate fi auzita destul de rar in salile de concert romanesti. Asadar, evenimentul repertorial pe care pe care-l reprezinta acest concert nu poate fi contestat de nimeni.
In cursul ultimilor ani ai vietii, Bach s-a indreptat catre trecut, lasandu-ne chintesenta artei contrapunctice in Arta fugii, revazand corale pentru orga si finisand Misa in si minor, care il preocupase, cu intreruperi, din 1733.
Pe 18 iulie 1750, si-a recapatat vederea, dar dupa cateva ore a avut un atac urmat de febra, care l-a rapus zece zile mai tarziu.
Bach nu a fost creator de forme sau de genuri, dar le-a reluat pe cele lasate mostenire de predecesori, largindu-le considerabil pe plan structural si expresiv, ducandu-le la un grad de perfectiune si universalitate necunoscut inaintea lui.
Din punct de vedere arhitectural, el si-a innoit conceptiile fara incetare. Se poate vorbi de o sinteza a elementelor germanice si italiene.
Daca Bach a fost mostenitorul lungii traditii polifonice occidentale, el si-a asumat in paralel si marea revolutie a secolului al XVII-lea (reducerea structurii sonore la o melodie acompaniata de un bas): originalitatea lui esentiala este insa aceea de a se fi plasat la rascrucea celor doua cai.
Sinteza sa nu putea aparea decat intre 1700 si 1750. Evolutia esteticii muzicale ar fi facut-o imposibila ulterior. Deja, catre finalul vietii, Bach era neinteles si era considerat "depasit" de catre contemporanii sai.
Pastrand traditia germana, el va relua coralul luteran, care va da viata intregii sale opere, vocale si instrumentale.
Muzica vocala a lui Bach, ca de altfel si muzica sa instrumentala, este dominata de coral, marele principiu al muzicii luterane. Coralele sunt prezente in motete, in oratorii, in patimi si mai ales in cantate.
Misa in si minor, edificiu monumental, "catolica" prin textul pus pe muzica, dar cu adevarat ecumenica prin tinuta sa spirituala (a se vedea imprumuturile autorului din propriile cantate luterane), a fost inceputa in 1733 si cuprinde 25 de numere (din care mai multe reluate din compozitii anterioare), dispuse in patru sectiuni.
Misa in si minor de Bach este cu adevarat o piatra de incercare a repertoriului vocal-simfonic, iar Cristian Mandeal a fost constient de acest fapt.
De la intentie la realizare insa, distanta poate fi destul de mare. Versiunea lui Cristian Mandeal este una intens spiritualizata, elaborata, mizand pe constructia arhitectonica si mai putin pe dinamica lucrarii.
Din pacate, complexul aâ¬oinstrument vocal-simfonicaâ¬? care ar fi trebuit sa raspunda solicitarii dirijorale nu a fost la inaltimea intentiilor lui Cristian Mandeal.
Corul Filarmonicii nu este ansamblul care sa confere stralucire unei lucrari de o asemenea dificultate (am avut nostalgia Corului Radio sau a Corului Operei); iar corul este personajul principal al acestei fascinante desfasurari sonore.
Cat priveste cvintetul solistic compus din Elena Stancu, Geanina Munteanu, Olga Csorvasi, Razvan ?uculescu si Vincentiu ?aranu, nici unul dintre cei cinci nu ne-au atras atentia in mod deosebit.
Orchestra a avut o evolutie destul de terna, oarecum inegala, pornind la interventiile solistice extrem de plate ale flautului solo (Catalin Opritoiu) si ajungand la stralucitele pasaje ale partidei de trompeta (Mihai Toth, Cristian Suciu, Dan Ivan).
Unul dintre dezavantajele Misei in si minor de Bach este acela ca impune interpretilor perfectiunea tehnica, de-abia de la acest nivel in sus expresia croindu-si drumul catre ascultator. Iar dificultatile partiturii nu reprezinta o scuza pentru prima orchestra a tarii.
Auditoriul avizat a sesizat intentiile dirijorului. Majoritatea publicului, insa, a fost dezamagita.
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
