Masca, sub semnul îngerului
Vineri, 1 mai, începând cu ora 19.00, Teatrul Masca (foto 1) va deschide în Parcul Cişmigiu cea de-a 23-a stagiune în aer liber.
„În anul 1992, lipsită de posibilitatea de a repeta, fără şansa de a putea susţine spectacole în faţa publicului pe care îl cucerise în cei doi ani de la înfiinţare, trupa teatrului ia hotărârea de a organiza, în semn de protest faţă de indiferenţa autorităţilor – Ministerul Culturii şi Primăria Capitalei, o stagiune în aer liber de două săptămâni în Piaţa Victoriei, vis-a-vis de Guvernul României. În presa vremii apar articole despre acest protest inedit, iar manifestările de simpatie oferite de publicul bucureştean vor rămîne în memoria celor care au dormit în stradă şi au jucat impecabil, zi de zi la ora 13.00, timp de 15 zile, spectacole în aer liber. Atunci am ales să jucăm în stradă si a fost o alegere care a marcat (atât de frumos!) destinul unui teatru care a rămas aproape de spectatorii săi în sală sau în spaţii neconvenţionale!”, declară Mihai Mălaimare, Directorul Teatrului Masca.
Reunite sub denumirea „Sub semnul îngerului”, statui vivante şi grupuri statuare inedite vor încânta publicul bucureştean din parcurile Cişmigiu, Sebastian sau Tei în perioada 1-3 mai. Personaje pline de surprize şi poveşti de demult vor da aleilor un farmec aparte şi vor face dintr-o banala plimbare în parc o aventură.
Detalii şi program pe www.masca.ro.
Accesul spectatorilor este liber.
Demisie la vârf la ICR
Vineri, 24 aprilie 2015, preşedintele Institutului Cultural Român, domnul Lilian Zamfiroiu (foto 2), şi-a depus demisia din funcţie la cabinetul Preşedintelui Senatului României.
„Decizia de a demisiona vine ca urmare a unei analize pe care am efectuat-o asupra situaţiei actuale a I.C.R., în urma căreia am constatat că obiectivele pe care le-am asumat la preluarea mandatului – în urmă cu aproape doi ani – au fost deja atinse. Instituţia se plasează astăzi echidistant atât în raport cu partidele existente pe eşichierul nostru politic, cât şi cu diversele curente artistice din lumea culturală românească; principalele programe au fost puse în acord cu standardele europene din domeniu şi funcţionează atât de bine pe cât le permit alocările bugetare; a fost reluată finanţarea revistelor româneşti de peste Prut, în timp ce programele dedicate românilor din afara graniţelor se concentrează mai mult pe zonele unde există o nevoie reală de păstrare a identităţii, de cultivare a tradiţiilor şi de păstrare a limbii române; principalul public ţintă al I.C.R. a redevenit cel străin – fără a neglija, însă, aportul comunităţilor româneşti din străinătate la procesul de transmitere a mesajelor noastre către acest public ţintă; în sfârşit, dar nu în ultimul rând, I.C.R. se bucură în prezent de participarea la programele sale a majorităţii oamenilor de cultură importanţi din România, care au revenit alături de o instituţie eliberată de tensiuni, aflată astăzi în afara scandalurilor publice şi a disputelor politice. Prin urmare, consider că misiunea pe care mi-a încredinţat-o Senatul României la 25 iunie 2013 poate să ia sfârşit acum, eu urmând a mă întoarce la cariera diplomatică şi fiind pregătit să fac faţă unor noi provocări profesionale“ – se arată în cererea de demisie a domnului Lilian Zamfiroiu.
În legătură cu specificul activităţii desfăşurate de Institutul Cultural Român pe parcursul celor aproape doi ani de mandat al său la conducerea instituţiei, domnul Lilian Zamfiroiu apreciază că acesta s-a caracterizat ca „o tranziţie spre normalitate, cu suişuri şi coborâşuri, aşa cum este şi viaţa însăşi”.
„Normalitatea şi Excelenţa sunt obiective fireşti într-un parcurs managerial serios, însă lungimea drumului de la una la cealaltă depinde în mod direct de resursele alocate. Îmi doresc din tot sufletul ca, sub conducerea viitorului preşedinte, Institutul Cultural Român să poată atinge Excelenţa“ – a afirmat domnul Lilian Zamfiroiu la despărţirea de personalul din Centrala ICR.
Până la numirea, de către Senatul României, a unui nou preşedinte al Institutului Cultural Român, interimatul la conducerea instituţiei va fi asigurat de domnul Liviu Sebastian Jicman, vicepreşedinte ICR.
Comori de artă din Colecţia Ion Chiricuţă
Muzeul Naţional de Artă al României vă invită marţi, 5 mai 2015, de la orele 18.30 la vernisajul expoziţiei Comori de artă din Colecţia Ion Chiricuţă (foto 3), deschisă în perioada 6 mai - 9 septembrie 2015 la sediul Muzeului Colecţiilor de Artă (Calea Victoriei nr. 111).
Accesul la vernisaj se face exclusiv pe bază de invitaţie. Presa interesată de eveniment este rugată să se acrediteze prin e-mail la comunicare@art.museum.ro sau la telefon 021.314.81.19.
Expoziţia Comori de artă din Colecţia Ion Chiricuţă este organizată de Muzeul Colecţiilor de Artă în colaborare cu Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad la iniţiativa fiului colecţionarului, prof. dr. Ion-Christian Chiricuţă, şi a Argo Art Consulting.
Expoziţia cuprinde o selecţie de şaizeci şi cinci de obiecte de artă (picturi, lucrări de grafică, sculpturi, piese de mobilier şi textile) din colecţia renumitului medic oncolog Ion Chiricuţă. Unul dintre cei mai pasionaţi iubitori de artă ai secolului al XX-lea, Ion Chiricuţă a achiziţionat de-a lungul vieţii obiecte de artă tradiţională, de artă decorativă europeană şi lucrări de artă românească modernă semnate de autori precum: Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ion Ţuculescu, Alexandru Ciucurencu, Francisc Şirato etc.
Colecţia Ion Chiricuţă include, de asemenea, un bust în bronz al colecţionarului realizat de sculptorul Ion Irimescu şi un portret al acestuia de Corneliu Baba.
Ion Chiricuţă (1918-1988) a urmat cursurile Facultăţii de Medicină şi Chirurgie din Bucureşti şi din anul 1958 a preluat conducerea Institutului Oncologic din Cluj, unul dintre cele mai vechi din ţară. Acestuia i se datorează amplul proces de modernizare a clădirii şi construcţia unui nou sediu în anul 1964, care îi va purta numele: Institutul de Oncologie Profesor Ion Chiricuţă.
Activitatea de bun organizator a profesorului Ion Chiricuţă a fost dublată de cea ştiinţifică, el publicând un număr impresionant de articole ştiinţifice, atât în ţară cât şi în străinatate. Devenit profesor de oncologie în anul 1971, Ion Chiricuţă a facut parte din numeroase societăţi ştiinţifice internaţionale de prestigiu: Société Internationale de Sénologie, Organisation Mondiale de la Santé, Union Medicale Balkanique. În anul 1987 acesta a fost numit preşedinte de onoare al Congresului Mondial de Chirurgie Plastică din Paris ca o încununare a tuturor reuşitelor sale în domeniul medical.
Expoziţia Comori de artă din Colecţia Ion Chiricuţă este însoţită de un album al cărui autor este Adrian Buga, istoric si critic de artă.
Mircea Daneliuc, celebrat la TIFF 2015
Regizorul Mircea Daneliuc (foto 4) va fi celebrat anul acesta la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (29 mai - 7 iunie), la 40 de ani de la debutul său cu lungmetrajul Cursa. O amplă retrospectivă îi va fi dedicată cineastului român, cuprinzând 12 filme, o expoziţie cu afişele peliculelor sale, fotografii de la filmare şi alte documente inedite aduse pentru prima dată în faţa publicului. Regizorul se va întâlni la Cluj cu tinerii cineaşti şi cinefili şi va fi prezent la proiecţia de gală a filmului Probă de microfon (1980).
„Probă de microfon vorbeşte despre acele momente de adevăr care răzbat în situaţii controlate şi ritualizate cum ar fi interviurile TV – momente în care pe faţada socială apare o fisură ce dezvăluie o altă realitate, ascunsă privirii”, scrie Richard Peña, fost director de programe al Film Society of Lincoln Center şi preşedintele comitetului de selecţie al New York Film Festival timp de 25 ani, un susţinător devotat al cinema-ului românesc şi admirator al operei lui Mircea Daneliuc.
Născut în 1943 în Hotin, azi Ucraina, Daneliuc a urmat iniţial studii de filologie, apoi a absolvit cursurile de regie de film la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, în 1972. Cu o carieră care cuprinde 17 lungmetraje, dintre care 16 semnate şi în calitate de scenarist, 11 apariţii ca actor, opt piese de teatru scrise şi patru regizate, romane şi volume de proză scurtă, Mircea Daneliuc este considerat unul dintre cei mai importanţi artişti români. Renumit pentru filmele subversive lansate în timpul regimului comunist, pentru umorul negru şi satira necruţătoare a unei societăţi bolnave, ghidată de legi absurde, Daneliuc se inspiră permanent din actualitate, dând glas propriilor nemulţumiri şi dezamăgiri.
La TIFF, spectatorii vor (re)descoperi câteva dintre cele mai importante filme semnate de Mircea Daneliuc, în copii noi, digitalizate, cu subtitrări noi în limba engleză, pregătite să fie reintroduse în circuitul internaţional. În cadrul retrospectivei vor fi proiectate 12 filme cuprinzând toate etapele carierei sale: Cursa (1975), Vânătoarea de vulpi (1980), Probă de microfon (1980), Croaziera (1981), Glissando (1984), Iacob (1988), A unsprezecea poruncă (1991), Patul conjugal (1993), Această lehamite (1994), Senatorul melcilor (1995), Cele ce plutesc (2009) şi scurtmetrajul său de absolvire, Dus-întors (1972).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
