Ziarul de Duminică

Minunatele povestiri ale unui bijutier/ de Gelu Savonea

La finalul unui an în care ICR Lisabona a marcat peisajul expoziţional lisabonez cu câteva manifestari de impresionantă ţinută, joi, 2 octombrie, a fost deschisă la Museu das Artes Decorativas Portuguesas din romanticul cartier Alfama, epicentrul turistic al capitalei lusitane, expoziţia Os contos de um joalheiro (Povestirile unui bijutier) a maestrului Marian Nacu.

Ceea ce farmecă dintru-nceput la podoabele cărora le dă naştere Marian Nacu, este că fiinţele pe care le scoate la iveală primesc de la artist nu doar formă şi strălucire, ci şi suflare şi propria poveste. Din încleştarea degetelor meşterului cu suflătorul şi penseta, argintul capătă spirit iar pietrele devin cu adevărat preţioase, precum în fantasmele născocite în O mie şi una de nopţi.

La prima sa veritabilă expoziţie personală, acum mai bine de trei decenii la Galateea artistul era nevoit, în lipsa posibilităţilor materiale şi practice, (ştim ce însemna să deţii argint şi mai ales aur în Epoca omonimă) să îmblânzească oţelul. De atunci s-a petrecut o devenire artistică: de la frondeurul postmodern veritabil, în rebeliune făţişă contra şabloanelor şi făcătorilor de pastişe afiliaţi comenzilor de Partid şi de stat din acea vreme - până la statutul de maestru, la rândul său urmat şi comentat. Expoziţia, succintă trecere în revistă a mai multor perioade din creaţia lui Marian Nacu, este o mărturie asupra destinului unui făuritor de frumuseţe clasică, un tip de creator atât de rar întâlnit la încurcişarea unor secole ce par a fi abandonat spiritualitatea  în favoarea virtualităţii.

La vernisajul de la Museu das Artes Decorativas Portuguesas, adevărat templu depozitar al cunoaşterii artistice lusitane, au participat numeroşi membri ai corpului diplomatic, artişti şi figuri proeminente ale vieţii culturale din capitala Portugaliei. De asemenea, a fost dăruit oaspeţilor un pliant al expoziţiei alcătuit de ICR Lisabona şi conţinând mai multe texte critice referitoare la opera maestrului Nacu. Redăm un fragment aparţinând directorului ICR Lisabona, domnul Daniel Nicolescu: „Nu doresc să politizez o experienţă artistică, după cum nu încerc să găsesc merite acestei experienţe doar prin contrastele (de rezistenţă culturală, de plutire în contra curentului)  pe care le-a creat într-un anumit context. Dar, în acelaşi timp, nu pot să nu amintesc că Marian Nacu a implantat, ca pe un exploziv cu detonare brusc-delicată dar eficientă, în România anilor ’80, o anumită idee de lux, aceea a giuvaierului produs cellinian. Într-o lume a cenuşiului, a nivelării fals democratice, când toată lumea trebuia nu doar să gândească la fel, ci şi să zâmbească şi să se îmbrace la fel, bijuteria de artă era subversivă, câtă vreme inducea ideea de exclusivitate, de unicitate, de opoziţie reflexivă şi creatoare faţă de talciocul producţiei de magazin. Serializarea decorativului era, pe vremurile acelea, o formă de triumf al egalităţii anapoda, o garanţie că frumosul (ori doar agreabilul) are limite. Limite controlate, în general, nu neapărat de prostul-gust, cât de mohoreala impusă de Big Brother.

Vitalitatea lui Nacu, măiestria cu care a ştiut să se joace cu «tăiţeii» Art-Nouveau, cu care a aliat pietrele cu metalul şi cu sticla, cu care a colorat (chiar şi când a lucrat în registru monocrom) acul de păr, broşa, pandantivul, cercelul, cutezanţa cu care a crezut în frumosul etern îl fac nu doar un «caz» muzeabil, ci şi un reper mereu viu de inventivitate. În această dublă calitate a sa, Institutul Cultural Român din Lisabona a considerat că o  secţiune din opera sa poate să onoreze încăperile MAD şi, în acelaşi timp, să vorbească despre excelenţa artei româneşti.”

Marian Nacu a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti în 1978 la clasa maestrului Nicolae Adam (generaţia „Metalul”). Între 1983 şi 2014 a avut nu mai puţin de 20 de expoziţii personale în România. Începând cu 1983 participă la toate Saloanele Naţionale şi Saloanele de Artă Decorativă organizate de Uniunea Artiştilor Plastici din România, primind numeroase premii care îi răsplătesc excelenţa artistică. În paralel ia parte la numeroase expoziţii de grup. Începând cu 1985 participă şi este premiat la importante saloane internaţionale iar după 1991 are numeroase expoziţii personale în Franţa, Italia, Marea Britanie, Germania, Statele Unite, Japonia, Liban, Rusia, Belgia, Austria. Este invitat la defilări de modă (împreună cu Doina Levinţa), dar şi solicitat la numeroase prezentări exclusiviste de bijuterie în mediul diplomatic, de business sau privat. Creează bijuterie pentru filmele „Dracula” şi „François Villon” produse în România şi trofee pentru concursuri naţionale. Restaurează două biserici în Republica Moldova. În 2004, lui Marian Nacu i s-a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler de către Preşedintele României, în semn de apreciere pentru întreaga activitate.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.