Tehnica fotografica si tipografica a acelei epoci nu permitea transpunerea intr-un limbaj vizual simplu, elocvent si convingator a tuturor nuantelor, rasturnarilor, echivocurilor, dramatismelor, uriasei varietati de subiecte propagandistice vehiculate de americani, sovietici, germani, britanici, italieni… Au ramas celebre (si creatoare de gen artistic) afisele de propaganda sovietica mobilizatoare realizate in Marele Razboi pentru Apararea Patriei si care au stârnit admiratia ministrului britanic al informatiilor, lordul Beaverbrook, pe timpul vizitei acestuia la Moscova, in 1941.
Pentru a reusi imposibilul, adica o rasturnare imagologica la scara nationala prin transformarea dusmanului de moarte bolsevic in aliatul providential, comunistii români proaspat iesiti din ilegalitate, puscarii sau stagii moscovite nu s-au jenat sa arunce pe piata cele mai aberante constructii propagandistice. Miza era enorma: instaurarea unui regim comunist antinational asupra unui popor care prin natura sa era crestin si nebolsevizabil si care, pâna mai deunazi, luptase cu inversunare in Razboiul Sfânt impotriva anticristului de la Rasarit.
Primele produse românesti de propaganda comunista de dupa 23 august au urmat, evident, linia stilistica, grafica si conceptuala a Moscovei, ce se dovedise a fi un succes. Pentru a-l face acceptat de catre români pe teribilul Stalin, pe o carte postala editata la sfârsitul anului 1944, imaginii acestuia in efigie i-a fost transferat capitalul de simpatie de care se bucura in primul rând tânarul si curajosul rege Mihai, alaturi de principalii lideri aliati Churchill si Roosevelt. Dinamica violenta a compozitiei era asigurata de un viguros taran român in opinci, cu chimir si caciula, ce-i trage un neaos sut in cur unui Hitler degringolat, sub privirea protectoare a unui ostas sovietic cu pusca-n mâna, totul sub lozinca, inca neideologizata, "La Berlin".
Primele semne ale uriasei mistificari istorice care urma sa-i fie indusa cu de-a sila poporului roman au aparut pe o carte postala de propaganda conceputa si editata cu aprobarea onor Cenzurei Militare a Presei din 8 noiembrie 1944, la un pret de vânzare de 200 de lei. Compozitia grafica erau la fel de incarcata de simboluri purtatoare de mesaje ce pregateau viitoarele campanii propagandistice comniste. Efigia regelui Mihai era asociata fara nici un scrupul celei a lui Stalin (ca si când cei doi ar fi fost chiar egali si chiar aliati), sub trei insinuante lozinci din categoria "Traiasca si-nfloreasca", lozinci care atacau coarda emotional-nationalista a românilor: "Traiasca Ardealul eliberat. Traiasca eliberatorii lui. Traiasca România democrata". Ca un suprem argument doveditor, intre cele doua luminoase efigii au fost plasate efemerele linii de demarcatie ale Ardealului smuls prin Dictatul de la Viena cu drapelele românesti si sovietice infipte drept in Cluj, totul fiind luminat de un soare rosu ce rasarea la granitele unei Românii inca democrate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
