Majoritatea romanilor se trateaza direct la spital, pentru ca nu-si cunosc medicul de familie. Sau nu au unul. Sunt milioane de oameni care nu stiu ca au dreptul la medicina de familie, la primul consult, la vizita la domiciliu. Dezinteresul Guvernului pentru medicina de la tara creste constant numarul internarilor in spitale. Cresc si costurile Sanatatii, inclusiv prin abuzurile unor medici care isi vad pacientii doar ca numere pe o hartie, care aduc venituri usoare. Aceasta este radiografia medicinei primare, baza oricarui sistem medical modern.
Romania - o tara cu peisaje si locuri pentru care ne invidiaza o lume intreaga. Avem proape 9.000 de comune cu 13.000 de sate, in care civilizatia patrunde in ritm de melc. Locuri ramase parca in Evul Mediu in care medicina primara, adica baza oricarui sistem sanitar, e in colaps. La tara, oameni mor asteptind sa fie ajutati. Copiii merg zeci de kilometri pentru un simplu vaccin. Medicii isi trateaza pacientii doar cu antinevralgic si sfaturi. In sate si comune traiesc 49% dintre romani - 9 milioane de oameni pentru care medicul de familie e doar un purtator de halat alb care scrie retete.
Situatia e dramatica in toata tara - oamenii din sate si comune s-au obisnuit ca medicul nu le prelungeste viata , nu ii salveaza, nu ii ingrijeste. Satenii si-au pierdut increderea in doctori, stiu ca sunt doar la mana Domnului. Ori ii fereste Dumnezeu de maladii, ori cand se imbolnavesc, doar o minune ii mai salveaza. E o cumplita stare de degradare umana, in care oamenii isi duc boala pe picioare pana nu mai pot. Si cand cad la pat, se sting. Daca nu au rude sa ii ajute, se roaga si isi plang suferinta fara sa-i auda nimeni.
Medicul comunei Scarisoara are cabinetul in centru, la 8 kilometri de satul unde locuiesc sotii Pasca. Am vrut sa il contactam, dar am aflat ca este plecat din tara: timp de un an, face o specializare in strainatate. Cel pe care oamenii abia si-l amintesc il cheama Ciprian Mandru. Doctorul de la Scarisoara este sotul directoarei din primarie, responsabila cu asistenta sociala in comuna, adica cea care in teorie are grija de batrani. Sotii Mandru au printre cele mai… mandre proprietati de pe Valea Ariesului. Au o vila si au inceput constructia la o a doua, la sosea. Cat timp este plecat din tara, doctorul Mandru a angajat un alt medic de familie, dar nu din Alba, ci din judetul vecin, Bihor. Nu l-am gasit la cabinetul medical. O tinara astepta de 2 ceasuri, cu un prunc in brate. Este tabloul tipic in care omul simplu de la tara asteapta si accepta umil, pentru ca nu are alta solutie. Pe doctorul suplinitor, care ar trebui sa fie la birou, il cheama, culmea - Birou. Razvan Birou. Conform programului ar trebui sa fie zilnic intre 8 si 13 la cabinet, si apoi sa faca 2 ore de teren. L-am sunat si a sosit.
Medicul se plange de conditiile din comuna Scarisoara. Are si de ce. O localitate cu 14 sate are infrastructra la pamant. Din aproape 80 de kilometri de drumuri, asfalt e doar pe… 7. In patru mandate succesive, primarul nu a reusit sa faca decat 2 drumuri. Si acelea rezolvate partial: unul s-a umplut de cratere imediat dupa modernizare… Iar la al doilea lucrarile au fost sistate - un ONG s-a plans ca muncitorii au folosit pietris dintr-o halda de steril, de la o mina de uraniu din zona.
Primarul n-a punctat la capitolul asfaltari, dar a modernizat toata cladirea primariei. Pe edil l-am gasit la sosea - supraveghea 3 muncitori care sapau la o retea de canalizare inceputa prin 2008.
Primarul n-a avut bani sa reabiliteze dispensarul comunal, dar a ridicat un punct infoturistic. Folosit pe post de depozit, pentru arhiva primariei.
Si in timp ce primarul din Scarisoara se scuza de patru mandate, edilul din comuna vecina - Gârda de Sus, a gasit solutii. Si el e tot la al patrulea mandat, dar din cei peste 80 de kilometri comunali, cat sunt si la Scarisoara, a asfaltat aproape 40! Nu s-a grabit sa modenizeze primaria, ori podul peste rau pana la ea, dar a facut drumurile spre sate. La Gârda, pe medicul de familie il gasesti in fiecare zi, pentru ca locuieste in apropiere.
Doctorul Christian Ciubotarescu a terminat cu 10 medicina la Bucuresti, orasul natal, fiind sef de promotie. Dupa doi ani de rezidentiat la Floreasca, a venit in 1993 la Gârda. E pasionat de pesteri si in zona sunt foarte multe. La 46 de ani, inca le cutreiera si spune ca nu ar mai pleca din Apuseni. A prins in acesti ani, la cabinet, doua inundatii de proportii si a platit tot atatea reparatii. Iar teren face cu placere, pentru ca are drumuri bune. Doctorul spune ca la conditiile oferite la tara in Romania, nu poti face cu adevarat medicina de familie, decat daca esti permanent langa oameni. Medicul recunoaste ca daca s-ar limita la ce prevede contractul cu Casa de Asigurari, nu ar reusi sa isi vada toti pacientii. La 1.500 de persoane pe lista, nu ii sunt platite decat 2 ore de teren pe zi. Iarna aici e cosmar.
Cu tot terenul si alergatura peste dealuri, doctorul Ciubotarescu de la Gârda de Sus a primit in 2012 de la Casa de Asigurari Alba, aproape 99 de mii de lei. Adica 8.200 de lei pe luna, din care si-a platit asistenta si femeia de serviciu, utilitatile cabinetului, carburantul si service-ul la masina. Medicul Mandru, plecat la specializare din Scarisoara, a primit anul trecut peste 127 de mii de lei. Paradoxal, desi oamenii il acuza ca nu iese pe teren si nici nu il mai cunosc la fata, Mandru Ciprian a primit conform CNAS, cu aproape 30 de mii de lei mai mult intr-un an decat doctorul Ciubotarescu. Si cand faci mai putin teren, nici nu ai cheltuieli cu benzina si reparatiile la masina.
Pentru medicina primara statul aloca in fiecare an aproape 1,2 miliarde de lei. 300 de milioane de euro, care nu se regasesc in serviciile medicale. Banii ajung la 11.000 de medici de familie si aproape jumatate dintre acesti doctori au cabinete la tara. Primesc in medie peste 25 de mii de euro pe an, adica in jur de 2.300 de euro pe luna, ca sa isi faca treaba.
Avem, pe hartie, un medic la 3 sate. Nu si in realitate. Doctori cu cabinet la oras vaneaza pacienti de la tara doar pentru ca avandu-i in lista, sunt mai bine platiti.
La tara se ofera sporuri de izolare, dar medicii le considera mici. Un medic de comuna primeste cu 20 pana la 30% mai mult fata de un medic de la oras, desi are acces greu la pacienti. Cat de mare este sporul decide o comisie judeteana, unde sunt reprezentanti ai Casei, dar si ai medicilor.
În Delta sporul ajunge si la 100%, dar nimeni nu se inghesuie. In comuna tulceana Pardina, din Rezervatia Biosferei, primarul a ridicat de la zero un cabinet cu o locuinta deasupra - le pune la dispozitie gratis, sperand ca va atrage un medic. Nu a reusit, pentru ca accesul in zona este foarte dificil. La Pardina sunt doar 700 de locuitori. Medicul interesat ar trebui sa gaseasca cel putin inca 100 de pacienti pentru contract cu Casa. Contractul cu Casa de Asigurari de Sanatate nu ofera avantaje majore la tara, fata de cabinetul de la oras.
Pentru un cabinet intr-o comuna trebuie sa ai minimum 800 de asigurati pe lista, cu doar 200 mai putin ca la oras.
E drept ca in multe dispensare lipsesc viziunea si managementul. Cabinetul unui medic de familie functioneaza in prezent ca un SRL, unde doctorul este patron. O afacere in care activitatea depinde de un contract cu Casa de Asigurari de Sanatate, fara de care nu poate functiona. Medicul angajeaza personal, contracteaza credite, face achizitii si tine bilantul cheltuielilor. Profitul lunar, dupa toate platile, e practic salariul medicului.
In vreme ce statele occidentale investeau in medicina primara, noi o distrugeam. Medicina de familie s-a privatizat, medicii si-au cumparat cabinetele de stat si-au plecat de la sate. A disparut dispensarul rural si in locul sau au aparut puncte de lucru, cu usi incuiate cu lunile, la care bati degeaba. Relatia dintre doctor si pacient se desfasoara mai mult pe hartie, in facturile pe care medicii de familie le trimit lunar Casei de Asigurari. Si dupa ce ca medicina de familie e slab finantata, sistemul e si fraudat.
Ajungem in Valcea, unde doua surori doctorite au ajuns dupa gratii pentru ca manipulau retete.
Un doctor din judetul Botosani are 2 cabinete - pentru ca si sotia sa e medic de familie. El are 1.700 de pacienti intr-o comuna, ea alti 1.300 in alta si impreuna au un venit total de 28.000 de lei lunar. Din care 7.000 sunt rate la banci pentru modernizari si aparatura, 5.000 salariile cu personalul, 3.200 de lei impozitele la stat si alte 2.800 de lei pe luna pentru utilitati, combustibil si carburant pentru naveta. Nu au chirie, pentru ca detin cele doua cabinete. Tragand linie, sotilor le raman cate 5 mii de lei, un venit mai mult decat decent. Pentru ca la Botosani iarna tine si sapte luni pe an, doctorul si-a achizitionat centrale termice ultraperformante, si a reabilitat termic ambele dispensare.
In 2008 Ministerul Sanatatii initia Programul national al evaluarii starii de sanatate a populatiei - toti romanii au primit acasa invitatie la medicul de familie si un cupon, pentru analize gratuite la un laborator. Aproape 80% dintre romanii peste 18 ani au ajuns la un dispensar in acel an. Unul din 5 a aflat ca are o boala noua, unul din 2 romani a aflat ca prezinta risc de infarct si unul din 10, risc crescut de deces. La noi unde nu ajunge medicul, oamenii se doftoricesc asa cum au auzit din strabuni. Fiecare sat, cu vraciul lui.
In lipsa doctorului, oamenii iau medicamente dupa cum ii taie capul. La tara sunt mai multe farmacii decat dispensare. Unele apartin chiar medicilor de familie. O combinatie care lasa loc de frauda. In judetul Valcea, mascatii au descins asta vara la doua doctorite - surori, cu cabinetele in doua comune vecine - Livezi si Gradistea. Femeile au fost arestate si sunt cercetate pentru inselaciune, fals si uz de fals. Procurorii vorbesc de un prejudiciu initial de 80 de mii de lei. Spun ca medicii au prescris fictiv retete compensate si gratuite in numele unor pacienti, si au intocmit facturi pentru decontare la Casa Judeteana Valcea. Medicamentele pentru care incasau bani, ramaneau in farmacie. La Registrul Comertului, farmacia din comuna apare cu un profit net de peste 195 de mii de lei in 2012, dupa ce in 2011 nu a facut profit deloc. Aproape 50 de mii de euro intr-un an, adica peste 4.000 de euro pe luna, un castig care ii face invidiosi pe multi patroni de farmacie de la oras. Doctorita de la Livezi locuieste in Craiova, intr-o vila din zona zero a urbei, unde mai stau procurori, judecatori si oameni de afaceri.
Primarita de la Livezi spune ca arestarea doctoritei si procesul penal, i-au lasat pe oameni fara medic.
Jenant si aberant, peste 300 de milioane de euro merg an de an, necontrolat, catre medicina primara. Seful CNAS - doctorul Cristian Busoi recunoaste cu seninatate ca sistemul permite fraudele. De altfel antecesorii sai la conducerea Casei au semnalat in fiecare an cazuri.
Din 2014 la Casa va fi infiintata o noua structura de control. Nimeni nu garanteaza si ca verificarile vor impiedica noi furturi.
50% din venitul medicului, primit de la CNAS, provine de la numarul de persoane de pe lista de asigurati, adica per capita - restul sunt bani pentru serviciile pe care doctorul le presteaza in fiecare luna. Exista un sistem de calcul pe baza de puncte, unde un punct echivaleaza cu 3,50 lei. La tara o treime dintre localnici sunt neasigurati - si ei trebuie sa primeasca servicii de medicina preventiva si medicina de urgenta. Un medic de familie nu are voie sa refuze un neasigurat care vrea sa se incrie pe lista sa, dar in general doctorii se feresc sa-i aiba in grija, pentru ca nu primesc fonduri per capita pentru ei, ci doar pentru servicii - la boli contagioase si la solicitari in urgenta.
Cu cat in lista are mai multi batrani si acestia sunt in localitati mai izolate, cu atat doctorita primeste mai multi bani.
In chestiunea medicinei primare, autoritatile se plang ca nu au bani, medicii ca nu au dotari, iar bolnavii ca isi cumpara dreptul la ingrijire. Mai nou, oficialii ministerului Sanatatii vor sa modifice legislatia - se poarta negocieri cu medicii de familie, care cer introducerea garzilor la domiciliu, dar si facilitati la infiintarea cabinetelor de la tara. Mergem in mai multe judete din zona Moldovei, unde oamenii care isi pierd sanatatea sunt in grija... Domnului. In judetele Vaslui sau Buzau, mii de localnici se intreaba cine le este medic de familie.
Oficial, Romania sta bine in statisticile trimise la Uniunea Europeana si la Organizatia mondiala a Sanatatii, unde figuram cu un medic la 1.700 de pacienti.
Pentru 2.000 de pacienti pe lista, nu poti face la cabinet mai mult de 4 consultatii pe ora, si nu mai mult de un consult la domiciliu pe zi, adica maximum cinci pe saptamana. Asa prevede contractul cadru cu Casa de Asigurari - tot ce este peste program, ar trebui platit de pacient.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a atras atentia inca din 2010 ca in Romania, populatia medicilor de familie este îmbatranita. E vorba de femei intr-o majoritate covarsitoare si dintre ele, mai bine de jumatate au varsta peste 50 de ani si se vor pensiona in urmatorii 10. Din urma vin putini doctori - cam 30 de tineri pe an ies de pe bancile facultatii, cu specializarea medicina de familie.
Ramura e vazuta drept cenusareasa medicinei - studentii cauta sa faca o specializare, pentru care invata mai multi ani, si la final in Romania, culmea, esti mai prost platit decat in medicina de familie. Adica un tinar ginecolog in spital de stat, la oras, are un salariu mai mic decat castigul obtinut de un doctor de familie dupa ce plateste toate cheltuielile cu cabinetul. Doctorul angajat la spital vine la program si face si garzi. Medicul de familie e propriul stapan la dispensar, si daca vrea sa chiuleasca de la program, nu-l verifica nimeni. E drept ca specialistii castiga mai bine in cabinetele private, sau daca pleaca sa lucreze in strainatate.
In comuna Cojocna din judetul Cluj, la doar 25 de km de Cluj-Napoca, dispensarul functioneaza intr-un fost grajd. Atat a putut sa ofere in chirie primaria. Medicii s-au saturat de reparatii interminabile si mai nou pun afise ca sa mascheze tencuiala cazuta si igrasia. Mai marii din primarie ridica din umeri.
Alta e situatia acolo unde edilii inteleg sa ofere sprijin. Comuna Radesti din judetul Galati e un colt uitat de lume, intr-o saracie totala. Un medic a vrut sa vina aici. I-a promis primarul ca ii face un cabinet ultramodern, in fosta brutarie a comunei. Si a venit doctorul Anwar Abdelnasir, un sudanez cu facultatea facuta la Timisoara. Are un unchi in capitala Kardum, secretar de stat in Ministerul Sanatatii si un frate ginecolog. In biroul din Radesti, a pus la vedere steagul romanesc. Ca sa aiba grija de 1.300 de suflete, va primi gratis in folosinta un cabinet si o locuinta de serviciu. Medicul e modest - nu viseaza la vile si masini scumpe. Si-a dorit sa profeseze intr-o comuna mai cu stare, langa un oras. Cunoaste saracia din Sudan, dar nici Romania rurala nu ii pare departe. Primaria va plati utilitatile, dar medicul va trebui sa achizitioneze aparatura pentru cabinet. Un parteneriat care nu a functionat si cu fost doctorita, care a parasit comuna.
Pentru cabinete medicii au avut la dispozitie fonduri uriase de la Uniunea Europeana, intre 2007 si 2013. E vorba de aproape 130 de milioane de euro in fiecare an, sume nerambursabile, prin Programul National de Dezvoltare Rurala. Un medic de la tara putea cere maximum 200 de mii de euro, pentru construire si renovari la cabinet, dar si pentru achizitia de aparatura. Medicul trebuia sa puna 30% din investitie, si fie sa aiba in proprietate spatiul fie sa aiba contract de inchiriere pe minimum 10 ani. In cei cinci ani de sprijin financiar, au accesat bani doar 20 de cabinete din cele peste 4.500, in sate si comune.
Un fost dispensar din comuna Pischia, in Timis a devenit in 2013 un centru multifunctional, cu mai multe cabinete de specialitate, in urma ajutorului European. Patronii au accesat 200 de mii de euro, au angajat si medici specialisti si au pacienti din toate comunele invecinate. Si pentru ca nu sunt cozi la usile medicilor, in centrul de la tara ajung si pacienti de la Timisoara. Investitia si dotarile atrag, mai nou, clienti din urban.
In alte comune din judet, batranii plang cand ii intrebi de medic. Se gandesc la momentele de boala, cand n-au niciun doctor prin preajma.
Acolo unde oamenii pierd contactul cu medicul lor, spitalele devin niste uriase dispensare. La spitalul orasenesc Mizil, in Prahova, directorul medical explica: „Cam 80%. 80% vin fara bilet de trimitere, pentru ca ori nu gasesc medicul de familie, ori e urgenta si cheama salvarea sau cu mijloace proprii. Pentru ca Spitalul Mizil are foarte multi pacienti din jurul localitatii Mizil, sunt 40-50 de mii.”
Potrivit estimarilor, spitalizarile excesive produc anual la nivel national o paguba de peste 300 de milioane de euro in bugetul sanatatii.
Intreg sistemul medical este ingreunat de costuri uriase, fiind debalansat: spitalele mici isi epuizeaza fondurile pe cazuri minore, in detrimentul investitiilor - spitalele mari se hiperaglomereaza. Avem cel mai mare numar de internari din Uniunea Europeana: 5 milioane pe an din care mai mult de 30 la suta sint nejustificate, se plang medicii. Situatia e limita in majoritatea spitalelor, desi Romania si-a asumat in fata FMI reducerea numarului de internari. Iar cand spitalele nu mai primesc pacienti, costurile se muta la Serviciile de Ambulanta, care preiau in multe zone rolul medicului de familie.
Cel putin unul din patru cazuri poate fi rezolvat la medicul de familie si e considerat risipa la Serviciul de Ambulanta. Pentru ca doctorul sa fie aproape de pacienti si dupa terminarea programului, in urma cu doi ani Ministerul Sanatatii a decis infiintarea de Centre de Permanenta. Cu program de la ora 15 dupa amiaza, pana a doua zi dimineata la ora 8. Pentru ca un centru sa functioneze trebuie sa existe contract de colaborare intre cel putin cinci doctori, care fac garzi cu randul.
Sunt 263 de centre de permananta in toata tara si primesc in 2013 de la Casa de Asigurari aproape 44 de milioane de lei, alte 10 milioane de euro pe an, peste cele 300 de milioane de la contractele cu cabinetele. Presedintetele CNAS recunoaste ca in multe cazuri centrele nu isi dovedesc utilitatea.
Am mers noaptea la un centru din judetul Vaslui. La ora 2, in interior, e bezna totala, toata lumea doarme.
La Centrul din comuna Ivanesti ne deschid usa o asistenta si doctorita Mihaela Arteni. Din banii primiti de centru, medicii ar trebui sa cumpere dotari, sa plateasca si chiria pentru spatiu, si salariul suplimentar al asistentei. Medicul de serviciu ne spune ca centrul are mai putine dotari decat cabinetul ei, aflat la Lipovat, intr-o comuna la vreo 50 de km distanta de Ivanesti. Femeia a venit sa faca garzi la Ivanesti, pentru ca nu toti medicii din zona vor sa faca ore suplimentare. Localitatea Lipovat, unde Mihaela Arteni are cabinetul, se afla la doar 7 km de Vaslui, asa ca medicul nu a obtinut un spor de izolare in contractul cu Casa de Asigurari. Are in lista doar 1.400 de localnici, si 300 dintre ei sunt neasigurati. A intrat de garda la Ivanesti la ora 15, cu o zi inainte si a iesit dimineata la ora 8. Dupa alte 4 ore, la ora 12 in urmatoarea zi, am mers la Lipovat inopinat, fara sa anuntam medicul, ca sa verificam daca vine la program. A venit, mai devreme chiar! Oamenii deja o asteptau la usa cabinetului. Niciunul nu stia ca avusese in ultimele 36 de ore doar 4 ore libere, din care o ora a facut naveta pe ruta Ivanesti -Vaslui-Lipovat...
Reportaj difuzat în emisiunea „România, te iubesc!” din 17 noiembrie 2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
